DECLARAȚIE PUBLICĂ

NU EXISTĂ LIPSĂ DE BANI ÎN REPUBLICA MOLDOVA. EXISTĂ O DISTRIBUȚIE VICIATĂ A LOR.

PP „NOI – Noua Opțiune Istorică”: 5,1 miliarde de lei în plus la buget — Republica Moldova are nevoie de dezvoltare, nu de fiscalizarea sărăciei

Vi s-a spus, an de an, că nu sunt bani.

Că de aceea aveți plafon la lumină — 100 kWh — indiferent câți copii încălziți în casă. Că de aceea aveți plafon la gaz — 150 m³ — indiferent de iarnă, de vârstă, de boală. Că de aceea impozitele cresc, iar salariul rămâne același.

Vi s-a spus că statul e sărac.

Nu e adevărat. Statul nu e sărac. Statul e prost administrat, iar banii dumneavoastră circulă, doar că nu circulă spre dumneavoastră.

În anul 2026, în timp ce vi se impun plafoane pentru „că nu sunt fonduri”, statul varsă 4,2 miliarde de lei în conturile băncilor comerciale, sub formă de dobânzi garantate, pentru datoria pe care Guvernul o generează an de an. Nu e un ajutor pentru economie. Nu e un credit pentru fabrici sau ferme. E dobândă plătită din taxele dumneavoastră către instituții financiare care, în același timp, raportează profituri record.

Un mecanism pe care Republica Moldova l-a mai văzut

Republica Moldova a plătit deja, o dată, prețul unui mecanism în care garanția statului a fost pusă la dispoziția sistemului bancar, iar factura a ajuns, în final, tot la cetățean: furtul miliardului și prăbușirea Băncii de Economii, Băncii Sociale și Băncii “Unibank”. Atunci, garanția de stat a transformat pierderea unor instituții financiare private în datorie publică, plătită timp de ani de zile din bugetul tuturor.

Astăzi, logica structurală este aceeași — statul garantează, sistemul financiar câștigă, iar factura ajunge la cetățean — doar că forma s-a schimbat și amploarea a crescut. Nu vorbim despre un singur miliard sustras printr-o fraudă descoperită ulterior. Vorbim despre mai multe miliarde, an de an, prin mecanism legal și recurent: emisiune de titluri de stat la dobânzi convenabile pentru bănci, acoperite din impozitele populației, în timp ce economia reală — fabricile, fermele, micii producători — rămâne subcapitalizată.

Diferența dintre 2015 și 2026 nu este natura mecanismului. Este faptul că, de data aceasta, cetățeanul nu mai este lovit o singură dată, prin fraudă. Este lovit sistematic, an de an, prin lege.

Cifrele pe care Guvernul nu vi le explică

La situația semestrului I din 2026, sectorul bancar din Republica Moldova a raportat un profit cumulat de 2,36 miliarde de lei, în creștere cu 14,6% față de anul trecut, generat în special de venituri din dobânzi în creștere cu 22,4%, până la 6,35 miliarde de lei. În 2025, profitul întregului sector bancar a atins 4,93 miliarde de lei, cu o rentabilitate a capitalului de 16,9%.

Mecanismul este simplu și verificabil:

• Statul acumulează un deficit bugetar de peste 23 de miliarde de lei.
• Ministerul Finanțelor emite valori mobiliare de stat la o dobândă medie de aproximativ 9,56%.
• Băncile comerciale, în loc să crediteze producția autohtonă, cumpără aceste titluri — risc zero, profit garantat direct din bugetul public.
• Rezultatul: 4,2 miliarde de lei plătiți doar ca dobânzi către sistemul financiar intern, bani care nu ajung niciodată la drum, la spital, la grădiniță sau la fermierul tânăr din sat.

Ce am fi putut construi cu banii arși pe dobânzi

Am transformat costul acestor dobânzi în unități pe care orice cetățean le poate înțelege și verifica:

 

Ce am fi putut face cu 4,2 mld. lei	Rezultat estimat
Drumuri regionale modernizate (cost ~18 mil. lei/km)	233 km
Grădinițe de tip SMART	350
Afaceri agroalimentare finanțate pentru tineri din mediul rural	6.000

 

Acești 233 de kilometri ar fi însemnat conexiune asfaltică completă pentru zeci de sate izolate — sate în care rata sărăciei ajunge la 40%. În loc de asta, statul a ales să transforme datoria publică în profit bancar garantat.

Taxa de Solidaritate: banii se întorc la cetățean, nu la conturile băncilor

PP „NOI” propune o Taxă de Solidaritate de 18% aplicată profiturilor excepționale ale sectorului bancar. Dacă profitul net cumulat pe 2026 atinge pragul estimat de 4,7 miliarde de lei, taxa ar genera 846 milioane de lei suplimentari la buget — bani reîntorși în circuitul public, din exact acea parte a lichidităților extrase de bănci prin dobânzile mari plătite pe datoria internă.

Nu este o suprataxare punitivă. Este restituirea către cetățean a unei părți din ceea ce cetățeanul a plătit deja, fără să știe, fără să fie întrebat.

Dincolo de dobânzi: ce ascunde pachetul fiscal de 5,1 miliarde de lei

Proiectul de lege nr. 326 din 8 septembrie 2026 este prezentat de Guvern drept „simplificare fiscală și vamală”. În realitate, potrivit chiar Ministerului Finanțelor, impactul bugetar pozitiv direct estimat este de 5,1 miliarde de lei: aproximativ 820 milioane lei din impozitul pe venit și taxa de viciu, 1,6 miliarde din TVA și 2,7 miliarde din accize.

Aceasta nu este o intervenție tehnică minoră. Este o redistribuire de resurse de o asemenea amploare încât cetățeanul are dreptul să întrebe, înainte de votul final: cine plătește, cât plătește, și ce primește în schimb?

O economie fragilă, o populație care fuge

În 2025, rata sărăciei absolute a fost de 31,1% la nivel național, 40% în mediul rural și 41,5% pentru gospodăriile cu trei copii și mai mulți. Un plafon de consum fix — 100 kWh, 150 m³ — nu ține cont de câți copii sunt în casă. Un contor măsoară energie. Nu măsoară nevoie.

La 1 ianuarie 2026, populația cu reședință obișnuită a scăzut la 2,3656 milioane de persoane, cu aproape 23 de mii mai puțină decât anul anterior. Populația tânără de 14–34 de ani s-a redus cu 2,5% într-un singur an. Fiecare tânăr care pleacă e capital format aici și valorificat în altă economie.

Legea cere ce Guvernul refuză să arate

Legea nr. 181/2014 privind finanțele publice și responsabilitatea bugetar-fiscală obligă statul la previzibilitate (art. 10), performanță în alocarea resurselor (art. 11), fundamentare a impactului financiar (art. 17) și corelare cu Cadrul bugetar pe termen mediu (art. 47–48). Obligația și rezultatul nu pot fi discutate separat. Cetățeanului nu i se poate cere doar taxa — trebuie să i se arate și drumul, spitalul, grădinița.

De la colectare la capitalizare

PP „NOI” cere schimbarea de paradigmă: de la fiscalizarea consumului la stimularea producției; de la exportul materiei prime la procesarea ei aici, acasă; de la Chișinău ca pol unic de dezvoltare, la Bălți, Cahul, Comrat, Ungheni, Orhei, Soroca, Căușeni, Hîncești și Edineț ca centre industriale reale — cu energie, apă, drum, cale ferată și internet de mare capacitate.

Propunem un Mecanism Național de Investiții pentru Dezvoltare Regională și Industrială, transparent și reglementat prin lege, prin care o parte din profiturile financiare excepționale să cofinanțeze infrastructura municipală și parcurile industriale — fără a afecta depozitele populației sau stabilitatea băncilor.

Propunem, totodată, o reformă matură a pensiilor: pilonul public de solidaritate rămâne protejat, dar alături de el, cetățeanul trebuie să poată construi economii individuale, protejate juridic, separate de ciclul politic.

Patrimoniul cetățeanului, nu pușculița Guvernului.

Ce cerem, înainte de votul final

Nu cerem eliminarea impozitelor. Cerem răspunderea pentru fiecare leu colectat:

• Cât colectează statul, de la cine și prin ce măsuri?
• Ce efect au aceste măsuri asupra prețurilor și veniturilor gospodăriilor?
• Ce investiții concrete finanțează cei 5,1 miliarde de lei?
• Câte locuri de muncă rezultă și în ce regiuni?
• De ce garanția statului lucrează pentru bănci, și nu pentru cetățean?

Republica Moldova nu are o problemă de bani. Are o problemă de direcție. Miliardele există — doar că, an de an, curg spre același loc: garanția statului transformată în profit sigur pentru sistemul financiar, în timp ce cetățeanul primește plafonul, taxa și promisiunea că, poate, anul viitor, va fi altfel.

PP „NOI” cere oprirea acestui mecanism. Taxele colectate trebuie să construiască viitorul țării, nu profiturile garantate ale băncilor. Trecem de la economia care se consumă, la economia care se construiește.

 

Svetlana Chesari

Președinta Partidului Politic „NOI – Noua Opțiune Istorică”