Festivalul Etniilor: Opțiunea istorică a Moldovei pentru unitate culturală și progres economic

Festivalul Etniilor: Opțiunea istorică a Moldovei pentru unitate culturală și progres economic
Data: 20 Septembrie 2026
Autor: Departamentul de Comunicare al Partidului Politic „Noua Opțiune Istorică” (NOI)
Ediția din acest an a Festivalului Etniilor readuce în prim-plan o realitate incontestabilă: Republica Moldova este un mozaic cultural unic, iar diversitatea comunităților noastre reprezintă o resursă strategică de dezvoltare, nu un motiv de dezbinare. Pentru Partidul Politic Noua Opțiune Istorică, acest eveniment depășește granițele unei simple sărbători folclorice, fiind o reflectare directă a dezideratului nostru politic: unitate, pragmatism și progres economic prin cooperare.

Rădăcinile geopolitice: Moldova ca intersecție a civilizațiilor
Pentru a înțelege valoarea simbolică a acestui festival, trebuie să privim în profunzimile istoriei. Încă din secolul al XIV-lea, statul moldovenesc a apărut pe harta geopolitică la o confluență crucială de drumuri comerciale europene și asiatice, inclusiv ca o ramificație strategică a celebrului Drum al Mătăsii în regiunea danubiano-carpatică.
Strămoșii noștri au dat dovadă de o inteligență politică și administrativă remarcabilă. Ei au reușit să integreze și să unească sub numele istoric de Moldova destinele a aproximativ 100 de etnii și grupuri culturale diferite. Această coexistență pașnică nu a fost o coincidență, ci rezultatul unui model de toleranță și colaborare care a marcat în mod direct progresul civilizațional al regiunii noastre.

Instituționalizarea festivalului și managementul de înalt rang
Inițiat și decretat în anul 2000, la cumpăna dintre secole, Festivalul Etniilor a fost gândit ca un pilon de stabilitate socială. Cu toate acestea, transformarea sa dintr-o manifestare culturală locală într-o platformă de rang înalt, cu valențe diplomatice și economice, se datorează managementului de excepție.
În acest context, Partidul „Noua Opțiune Istorică” își exprimă deplina apreciere față de eforturile depuse de doamna Elena Beleacova, fost și actual Director general al Agenției Relații Interetnice. Prin viziunea sa pragmatică, doamna Beleacova a ridicat acest eveniment din punct de vedere logistic și politic la un nivel de elită. Sub coordonarea sa, festivalul a devenit o carte de vizită în fața corpului diplomatic acreditat la Chișinău și un exemplu de bune practici în gestionarea relațiilor interetnice la nivel internațional.

Viziunea PP NOI: Densitatea culturală trebuie transformată în progres economic
Partidul „Noua Opțiune Istorică” este o formațiune politică pragmatică. Noi nu privim etniile doar prin prisma costumelor populare sau a tradițiilor culinare, ci le recunoaștem ca fiind o parte integrantă a capitalului uman al țării noastre.
Republica Moldova are una dintre cele mai bogate densități culturale din regiune. Fiecare comunitate – fie că vorbim despre ucraineni, găgăuzi, bulgari, ruși, romi, evrei sau alte etnii care au prins rădăcini pe acest pământ – a contribuit direct la construcția socio-economică a statului.
Dezideratul nostru este clar: Ne dorim o Moldovă demnă, în care criteriul etnic să nu reprezinte o barieră, ci un avantaj competitiv. Inteligența, hărnicia și spiritul antreprenorial nu au etnie. Statul are datoria de a crea condiții egale de dezvoltare pentru ca fiecare cetățean, indiferent de proveniență, să poată inova, munci și prospera aici, acasă.
Festivalul Etniilor ne amintește astăzi că marea noastră opțiune istorică este să rămânem uniți. Doar printr-un parteneriat social solid, bazat pe respect reciproc și pragmatism economic, putem transforma diversitatea Moldovei într-un motor de bunăstare pentru generațiile viitoare.

DECLARAȚIE PUBLICĂ – NU EXISTĂ LIPSĂ DE BANI ÎN REPUBLICA MOLDOVA. EXISTĂ O DISTRIBUȚIE VICIATĂ A LOR.

DECLARAȚIE PUBLICĂ

NU EXISTĂ LIPSĂ DE BANI ÎN REPUBLICA MOLDOVA. EXISTĂ O DISTRIBUȚIE VICIATĂ A LOR.

PP „NOI – Noua Opțiune Istorică”: 5,1 miliarde de lei în plus la buget — Republica Moldova are nevoie de dezvoltare, nu de fiscalizarea sărăciei

Vi s-a spus, an de an, că nu sunt bani.

Că de aceea aveți plafon la lumină — 100 kWh — indiferent câți copii încălziți în casă. Că de aceea aveți plafon la gaz — 150 m³ — indiferent de iarnă, de vârstă, de boală. Că de aceea impozitele cresc, iar salariul rămâne același.

Vi s-a spus că statul e sărac.

Nu e adevărat. Statul nu e sărac. Statul e prost administrat, iar banii dumneavoastră circulă, doar că nu circulă spre dumneavoastră.

În anul 2026, în timp ce vi se impun plafoane pentru „că nu sunt fonduri”, statul varsă 4,2 miliarde de lei în conturile băncilor comerciale, sub formă de dobânzi garantate, pentru datoria pe care Guvernul o generează an de an. Nu e un ajutor pentru economie. Nu e un credit pentru fabrici sau ferme. E dobândă plătită din taxele dumneavoastră către instituții financiare care, în același timp, raportează profituri record.

Un mecanism pe care Republica Moldova l-a mai văzut

Republica Moldova a plătit deja, o dată, prețul unui mecanism în care garanția statului a fost pusă la dispoziția sistemului bancar, iar factura a ajuns, în final, tot la cetățean: furtul miliardului și prăbușirea Băncii de Economii, Băncii Sociale și Băncii “Unibank”. Atunci, garanția de stat a transformat pierderea unor instituții financiare private în datorie publică, plătită timp de ani de zile din bugetul tuturor.

Astăzi, logica structurală este aceeași — statul garantează, sistemul financiar câștigă, iar factura ajunge la cetățean — doar că forma s-a schimbat și amploarea a crescut. Nu vorbim despre un singur miliard sustras printr-o fraudă descoperită ulterior. Vorbim despre mai multe miliarde, an de an, prin mecanism legal și recurent: emisiune de titluri de stat la dobânzi convenabile pentru bănci, acoperite din impozitele populației, în timp ce economia reală — fabricile, fermele, micii producători — rămâne subcapitalizată.

Diferența dintre 2015 și 2026 nu este natura mecanismului. Este faptul că, de data aceasta, cetățeanul nu mai este lovit o singură dată, prin fraudă. Este lovit sistematic, an de an, prin lege.

Cifrele pe care Guvernul nu vi le explică

La situația semestrului I din 2026, sectorul bancar din Republica Moldova a raportat un profit cumulat de 2,36 miliarde de lei, în creștere cu 14,6% față de anul trecut, generat în special de venituri din dobânzi în creștere cu 22,4%, până la 6,35 miliarde de lei. În 2025, profitul întregului sector bancar a atins 4,93 miliarde de lei, cu o rentabilitate a capitalului de 16,9%.

Mecanismul este simplu și verificabil:

Statul acumulează un deficit bugetar de peste 23 de miliarde de lei.
Ministerul Finanțelor emite valori mobiliare de stat la o dobândă medie de aproximativ 9,56%.
Băncile comerciale, în loc să crediteze producția autohtonă, cumpără aceste titluri — risc zero, profit garantat direct din bugetul public.
Rezultatul: 4,2 miliarde de lei plătiți doar ca dobânzi către sistemul financiar intern, bani care nu ajung niciodată la drum, la spital, la grădiniță sau la fermierul tânăr din sat.

Ce am fi putut construi cu banii arși pe dobânzi

Am transformat costul acestor dobânzi în unități pe care orice cetățean le poate înțelege și verifica:

Ce am fi putut face cu 4,2 mld. lei	Rezultat estimat
Drumuri regionale modernizate (cost ~18 mil. lei/km)	233 km
Grădinițe de tip SMART	350
Afaceri agroalimentare finanțate pentru tineri din mediul rural	6.000

Acești 233 de kilometri ar fi însemnat conexiune asfaltică completă pentru zeci de sate izolate — sate în care rata sărăciei ajunge la 40%. În loc de asta, statul a ales să transforme datoria publică în profit bancar garantat.

Taxa de Solidaritate: banii se întorc la cetățean, nu la conturile băncilor

PP „NOI” propune o Taxă de Solidaritate de 18% aplicată profiturilor excepționale ale sectorului bancar. Dacă profitul net cumulat pe 2026 atinge pragul estimat de 4,7 miliarde de lei, taxa ar genera 846 milioane de lei suplimentari la buget — bani reîntorși în circuitul public, din exact acea parte a lichidităților extrase de bănci prin dobânzile mari plătite pe datoria internă.

Nu este o suprataxare punitivă. Este restituirea către cetățean a unei părți din ceea ce cetățeanul a plătit deja, fără să știe, fără să fie întrebat.

Dincolo de dobânzi: ce ascunde pachetul fiscal de 5,1 miliarde de lei

Proiectul de lege nr. 326 din 8 septembrie 2026 este prezentat de Guvern drept „simplificare fiscală și vamală”. În realitate, potrivit chiar Ministerului Finanțelor, impactul bugetar pozitiv direct estimat este de 5,1 miliarde de lei: aproximativ 820 milioane lei din impozitul pe venit și taxa de viciu, 1,6 miliarde din TVA și 2,7 miliarde din accize.

Aceasta nu este o intervenție tehnică minoră. Este o redistribuire de resurse de o asemenea amploare încât cetățeanul are dreptul să întrebe, înainte de votul final: cine plătește, cât plătește, și ce primește în schimb?

O economie fragilă, o populație care fuge

În 2025, rata sărăciei absolute a fost de 31,1% la nivel național, 40% în mediul rural și 41,5% pentru gospodăriile cu trei copii și mai mulți. Un plafon de consum fix — 100 kWh, 150 m³ — nu ține cont de câți copii sunt în casă. Un contor măsoară energie. Nu măsoară nevoie.

La 1 ianuarie 2026, populația cu reședință obișnuită a scăzut la 2,3656 milioane de persoane, cu aproape 23 de mii mai puțină decât anul anterior. Populația tânără de 14–34 de ani s-a redus cu 2,5% într-un singur an. Fiecare tânăr care pleacă e capital format aici și valorificat în altă economie.

Legea cere ce Guvernul refuză să arate

Legea nr. 181/2014 privind finanțele publice și responsabilitatea bugetar-fiscală obligă statul la previzibilitate (art. 10), performanță în alocarea resurselor (art. 11), fundamentare a impactului financiar (art. 17) și corelare cu Cadrul bugetar pe termen mediu (art. 47–48). Obligația și rezultatul nu pot fi discutate separat. Cetățeanului nu i se poate cere doar taxa — trebuie să i se arate și drumul, spitalul, grădinița.

De la colectare la capitalizare

PP „NOI” cere schimbarea de paradigmă: de la fiscalizarea consumului la stimularea producției; de la exportul materiei prime la procesarea ei aici, acasă; de la Chișinău ca pol unic de dezvoltare, la Bălți, Cahul, Comrat, Ungheni, Orhei, Soroca, Căușeni, Hîncești și Edineț ca centre industriale reale — cu energie, apă, drum, cale ferată și internet de mare capacitate.

Propunem un Mecanism Național de Investiții pentru Dezvoltare Regională și Industrială, transparent și reglementat prin lege, prin care o parte din profiturile financiare excepționale să cofinanțeze infrastructura municipală și parcurile industriale — fără a afecta depozitele populației sau stabilitatea băncilor.

Propunem, totodată, o reformă matură a pensiilor: pilonul public de solidaritate rămâne protejat, dar alături de el, cetățeanul trebuie să poată construi economii individuale, protejate juridic, separate de ciclul politic.

Patrimoniul cetățeanului, nu pușculița Guvernului.

Ce cerem, înainte de votul final

Nu cerem eliminarea impozitelor. Cerem răspunderea pentru fiecare leu colectat:

Cât colectează statul, de la cine și prin ce măsuri?
Ce efect au aceste măsuri asupra prețurilor și veniturilor gospodăriilor?
Ce investiții concrete finanțează cei 5,1 miliarde de lei?
Câte locuri de muncă rezultă și în ce regiuni?
De ce garanția statului lucrează pentru bănci, și nu pentru cetățean?

Republica Moldova nu are o problemă de bani. Are o problemă de direcție. Miliardele există — doar că, an de an, curg spre același loc: garanția statului transformată în profit sigur pentru sistemul financiar, în timp ce cetățeanul primește plafonul, taxa și promisiunea că, poate, anul viitor, va fi altfel.

PP „NOI” cere oprirea acestui mecanism. Taxele colectate trebuie să construiască viitorul țării, nu profiturile garantate ale băncilor. Trecem de la economia care se consumă, la economia care se construiește.

Svetlana Chesari

Președinta Partidului Politic „NOI – Noua Opțiune Istorică”

DECLARAȚIE POLITICĂ A PARTIDULUI POLITIC „NOI – NOUA OPȚIUNE ISTORICĂ”

DECLARAȚIE POLITICĂ A PARTIDULUI POLITIC

„NOI – NOUA OPȚIUNE ISTORICĂ”

Declarație aprobată de Biroul Permanent Central al Partidului Politic „NOI – Noua Opțiune Istorică” prin Procesul-verbal nr. 01 din 3 septembrie 2026 și asumată public, prin semnătură, de Svetlana Chesari, președintele partidului.

MOLDOVA A FOST. MOLDOVA ESTE. MOLDOVA VA FI.

Au trecut 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Am ajuns într-o etapă de maturitate istorică și civilizațională în care festivitățile lipsite de un bilanț lucid și onest nu mai sunt suficiente. Avem obligația să evaluăm cu responsabilitate ceea ce am construit, ceea ce am pierdut și ceea ce trebuie să schimbăm pentru ca independența juridică să devină suveranitate efectivă și dezvoltare durabilă. Este timpul să răspundem sincer la întrebarea fundamentală: ce stat lăsăm generațiilor care vin după noi?

Independența statală nu se reduce la o dată solemnă înscrisă în calendar și nici la o declarație juridică. Ea se confirmă prin capacitatea unui popor de a-și cunoaște trecutul, de a-și administra responsabil prezentul și de a-și hotărî singur viitorul. Un stat care își pierde memoria devine vulnerabil. Un stat care își pierde oamenii își pierde viitorul. În lipsa unei economii productive, a unor instituții funcționale și a capacității proprii de decizie, un stat poate rămâne independent în acte, dar dependent în fapt.

Cea mai gravă amenințare cu care se confruntă astăzi Republica Moldova nu este doar economică și nici doar geopolitică. Este, înainte de toate, demografică. De aceea, începem cu criza demografică.

CRIZA DEMOGRAFICĂ — PRIORITATEA NAȚIONALĂ NUMĂRUL UNU A REPUBLICII MOLDOVA

Potrivit datelor preliminare ale Biroului Național de Statistică, la 1 ianuarie 2026 populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova constituia 2,3656 milioane de persoane, în scădere cu 1% față de începutul anului precedent. În anul 2025 s-au născut 22,1 mii de copii, iar numărul deceselor a depășit numărul nașterilor cu aproximativ 10 mii. Aceste date confirmă amploarea declinului demografic și necesitatea unei politici naționale coerente, orientate spre susținerea familiilor, reducerea migrației și creșterea populației rezidente.¹

În spatele acestor cifre sunt sate golite, școli fără elevi, familii despărțite de graniță, întreprinderi fără angajați. PP „NOI – Noua Opțiune Istorică” declară fără ambiguitate: renașterea demografică și creșterea populației rezidente reprezintă prioritatea națională numărul unu.

Nu ne interesează creșterea formală a cifrelor din registre. Ne interesează oamenii care trăiesc efectiv aici — copii care se nasc și cresc acasă, familii care rămân împreună, cetățeni care se întorc în țară și oameni care muncesc și își construiesc viitorul în Republica Moldova.

Măsura succesului unei guvernări nu este numărul declarațiilor geopolitice, ci numărul oamenilor care aleg să trăiască, să muncească, să întemeieze familii și să-și crească copiii în Republica Moldova.

Pactul Național pentru Renaștere Demografică. PP NOI își asumă elaborarea și aplicarea acestui pact, pe cinci direcții.

Siguranța economică a familiei. Nimeni nu poate fi obligat să aibă copii prin propagandă și nimeni nu trebuie culpabilizat pentru propriile decizii. Statul trebuie să creeze condițiile: locuri de muncă stabile, venituri decente, servicii de îngrijire, educație accesibilă, protecție reală împotriva sărăciei.

Locuința. Familiile tinere au nevoie de credite responsabile, de programe de închiriere cu opțiune de cumpărare și de reintegrarea în circuitul locativ a imobilelor neutilizate din comunitățile depopulate – exclusiv prin acordul proprietarilor, clarificare cadastrală și programe municipale transparente, cu respectarea deplină a dreptului de proprietate.

Sănătatea mamei și a copilului. Medicină preventivă, servicii de sănătate reproductivă, monitorizarea sarcinii, maternități sigure, pediatrie regională, reducerea mortalității evitabile.

Revenirea cetățenilor. Diaspora nu este doar o sursă de remitențe și nu trebuie tratată de partide ca o simplă resursă electorală. Propunem un mecanism unic de revenire: recunoașterea calificărilor, sprijin pentru investiții, acces la locuință, integrarea școlară a copiilor și servicii administrative simplificate.

Dezvoltarea regională. Nicio politică demografică nu are șanse dacă locurile de muncă, medicina, educația și infrastructura rămân concentrate doar în capitală.

PP NOI nu va promova nicio promisiune fără sursa de finanțare, termenul de realizare, indicatorul public de rezultat și instituția responsabilă precizate din start. Nu vom finanța programe electorale prin datorii ascunse și nu vom transfera generațiilor viitoare costurile incompetenței politice de astăzi.

În primele 100 de zile de la participarea PP NOI la guvernare, vom prezenta proiectul Pactului Național pentru Renaștere Demografică, evaluarea impactului bugetar, sursele de finanțare, calendarul etapizat de aplicare și instituțiile responsabile pentru fiecare măsură. Aplicarea Pactului va fi monitorizată printr-un sistem public de indicatori, raportați anual: evoluția populației rezidente, numărul nașterilor, sporul natural, migrația netă, numărul cetățenilor reveniți, locurile de muncă create în fiecare regiune, accesul la locuință și educație, precum și evoluția speranței de viață. Demografia va deveni unul dintre criteriile centrale de evaluare a guvernării.

O ECONOMIE CARE ȚINE OAMENII ACASĂ

Republica Moldova rămâne excesiv dependentă de importuri pentru o parte importantă a consumului său și exportă, de decenii, propria forță de muncă. Această tendință trebuie inversată.

Trecerea de la economia risipei la economia valorificării presupune proiectare durabilă, reparare, reutilizare, reciclare și recuperarea materiilor prime. Deșeurile unei întreprinderi pot deveni resurse pentru alta, iar reziduurile agricole pot fi transformate în compost, biogaz sau energie. Economia circulară nu este doar o politică de mediu. Este o politică industrială și de ocupare a forței de muncă, bazată pe întreprinderi de colectare și reprocesare, cooperative locale și parcuri industriale care utilizează eficient energia, apa și materiile prime.

Criteriul central al politicii economice va fi creșterea numărului locurilor de muncă stabile, productive și echitabil remunerate, nu doar la Chișinău, ci în raioane, în orașele mici și în sate. Dorim ca materia primă produsă în Moldova să fie prelucrată anume în Moldova, iar valoarea adăugată și impozitele să rămână aici. Orice sprijin public pentru investiții va fi condiționat de rezultate verificabile: crearea și menținerea locurilor de muncă stabile, plata unor salarii echitabile, transferul de tehnologii, cooperarea cu instituțiile de învățământ și cercetare și păstrarea valorii adăugate în economia națională.

Cetățeanul muncește și plătește impozite. Contribuția lui trebuie să i se întoarcă vizibil: prin școli bune, cercetare, medicină accesibilă, infrastructură, pensii demne, servicii publice care îi respectă timpul. Fiecare buget trebuie explicat pe înțelesul cetățeanului: cât s-a colectat, unde s-a cheltuit, ce s-a obținut. Guvernarea răspunde nu doar pentru legalitatea cheltuielii, ci și pentru utilitatea acesteia.

EDUCAȚIE, CERCETARE, MEDICINĂ, TEHNOLOGIE

Resursa strategică a Republicii Moldova este inteligența oamenilor ei. Educația nu este o cheltuială secundară — este principala investiție în securitatea statului. Învățământul profesional trebuie conectat la economia reală, universitățile la cercetare, întreprinderi, agricultură și medicină. Tinerii cercetători trebuie să-și poată construi o carieră acasă, iar diaspora profesională trebuie atrasă în proiecte concrete, nu doar invocată la sărbători.

Medicina trebuie să fie accesibilă și în regiuni: spitale funcționale, diagnostic, prevenție, telemedicină. Moldova nu poate rămâne doar consumatoare a tehnologiilor create de alții. Republica Moldova trebuie să-și dezvolte capacitatea de a adapta, crea și produce tehnologii, valorificând competențele cercetătorilor, inginerilor, universităților și întreprinderilor sale.

REPUBLICA MOLDOVA — PLATFORMĂ MODERNĂ DE CONECTIVITATE ÎNTRE EST ȘI VEST

Poziția geografică a Moldovei trebuie transformată din vulnerabilitate în avantaj. Inspirându-ne din rolul istoric al vechilor drumuri comerciale la această răscruce a continentului, trebuie să transformăm Republica Moldova într-un spațiu modern de conectivitate — prin coridoare rutiere, feroviare, energetice și digitale — și nu doar într-un teritoriu de tranzit, ci într-un centru de procesare, depozitare, certificare și producție.

Orice proiect major va fi evaluat după transparența finanțării, sustenabilitatea datoriei, controlul asupra infrastructurii strategice și numărul locurilor de muncă create. Nu înlocuim o dependență cu alta. Cooperăm cu cei care respectă legea, suveranitatea și interesul național al Republicii Moldova.

Pentru PP NOI, interesul național înseamnă concret: creșterea populației rezidente, protejarea ordinii constituționale, o economie productivă, controlul asupra infrastructurii strategice, coeziune teritorială, siguranța cetățeanului și libertatea Moldovei de a coopera cu toate statele, fără a deveni instrumentul vreunuia dintre ele.

Interesul național nu este interesul temporar al unei guvernări, al unui partid, al unei familii politice sau al unui centru extern. Interesul național este dreptul generațiilor prezente și viitoare de a trăi într-un stat funcțional, demn și capabil să-și apere cetățenii, resursele, instituțiile și infrastructura strategică.

O ISTORIE PE CARE AVEM CURAJUL SĂ O SPUNEM

Moldova nu a început în 1991. Tradiția sa statală își are originile în secolul al XIV-lea, într-un spațiu de interferență civilizațională în care s-au întâlnit lumea central-europeană, cea est-europeană, cea balcanică și cea pontică.

De-a lungul diferitelor epoci istorice, la dezvoltarea civilizațională a Moldovei au contribuit, alături de populația majoritară, comunități de ruși, ucraineni, găgăuzi, bulgari, evrei, romi, polonezi, armeni, greci, germani, precum și reprezentanți ai altor etnii care au trăit și au muncit în acest spațiu.

Moldova a rezistat încercărilor istoriei nu pentru că ar fi rămas neschimbată, ci pentru că a avut capacitatea de a integra diversitatea fără să-și piardă memoria, identitatea și conștiința propriei continuități istorice.

În 1775, partea de nord-vest a Principatului Moldovei a fost anexată de Imperiul Habsburgic. Ulterior, în 1812, în urma războiului ruso-otoman și a Tratatului de la București, Imperiul Rus a anexat teritoriul Moldovei dintre Prut și Nistru. În 1918, Sfatul Țării a votat unirea Basarabiei cu România. În 1940, în urma ultimatumurilor sovietice, Basarabia a fost ocupată de Uniunea Sovietică. Represiunile, deportările și foametea au produs pierderi umane și răni istorice care nu pot fi relativizate. În același timp, generațiile care au trăit în perioada sovietică au muncit și au construit întreprinderi, școli, spitale, locuințe și institute de cercetare. Meritul muncii generațiilor aparține oamenilor, nu regimului care le-a limitat libertățile. Condamnarea represiunilor nu ne obligă să negăm munca oamenilor, după cum recunoașterea celor construite nu poate justifica suprimarea libertăților. Moldova are nevoie de istorie documentată, de acces la arhive și de cercetare liberă, nu de mitologii oficiale, indiferent din ce tabără provin.

Declarația de Suveranitate din 23 iunie 1990 a afirmat suveranitatea Republicii și supremația Constituției și a legilor sale. Declarația de Independență din 27 august 1991 a proclamat desprinderea de Uniunea Sovietică și constituirea Republicii Moldova ca stat suveran, independent și democratic. Independența juridică a fost dobândită atunci. Suveranitatea efectivă, economică, instituțională, demografică și culturală, trebuia construită ulterior. Aici începe problema tranziției.

LIMBA DE STAT TREBUIE SĂ UNEASCĂ, NU SĂ DEZBINE

Ordinea juridică actuală consacră denumirea „limba română” pentru limba de stat. Această realitate nu poate fi folosită pentru a nega sau ridiculiza identitatea moldovenească. Denumirea „limbă moldovenească” rămâne, pentru o parte a cetățenilor, expresia propriei identități istorice și culturale. PP NOI nu înlocuiește o dogmă identitară cu alta și nu împarte cetățenii în patrioți și trădători. Statul trebuie să asigure tuturor cetățenilor condiții reale și accesibile pentru învățarea și folosirea limbii de stat și, în același timp, să protejeze limbile comunităților etnice. Republica Moldova este un stat civic și multietnic — unitatea sa nu cere uniformizare, ci cetățenie comună, lege comună și voința de a construi un viitor comun.

CE AU FĂCUT ELITELE TRANZIȚIEI — ȘI DE CE AVEM NEVOIE DE ALTELE

Moldova nu a pornit de la zero în anul 1991. A moștenit instituții, întreprinderi, infrastructură, școli, spitale, institute de cercetare. Această moștenire trebuia democratizată și modernizată, nu distrusă. În mare parte, acest lucru nu s-a întâmplat. În numeroase cazuri, proprietatea publică a fost înstrăinată în condiții lipsite de suficientă transparență și control public, întreprinderi cu potențial economic au fost lichidate, devalizate sau abandonate, iar o parte importantă a costurilor tranziției a fost transferată asupra cetățenilor.

Nu pronunțăm o condamnare colectivă a unei generații întregi. Evaluăm critic rezultatele guvernărilor care au administrat tranziția.

Republica Moldova are nevoie de elite NOI – nu definite exclusiv prin vârstă, ci prin competență, integritate, responsabilitate și vocația serviciului public. Avem nevoie de oameni care nu confundă statul cu partidul, care își pot justifica în mod transparent și legal averea și interesele patrimoniale, care nu transmit privilegiile pe cale ereditară și care gândesc în perspectiva generațiilor, nu doar până la următoarele alegeri.

Nu vrem revanșe și nu vrem epurări politice. Nu vom înlocui clientela unui partid cu clientela altuia. Vrem răspundere individuală, justiție egală, concursuri publice reale și acces la funcții bazat pe competență. A întoarce fila istoriei nu înseamnă a rupe paginile trecutului. Înseamnă a le citi cu luciditate, a înțelege greșelile și a refuza să le repetăm.

DE LA OBIECT AL JOCURILOR GEOPOLITICE LA SUBIECT AL PROPRIEI ISTORII.

Prea mult timp, alții au decis asupra noastră: ne-au împărțit prin tratate pe care nu le-am negociat și ne-au împins să ne contestăm unii altora identitatea, în timp ce proprietatea statului era înstrăinată, iar familiile erau destrămate de emigrare. Acest ciclu trebuie să se încheie.

PP NOI nu le cere cetățenilor să creadă în promisiuni neverificabile. Le propune un contract politic măsurabil. Vom evalua fiecare politică publică prin efectele ei reale:

Creează locuri de muncă productive?

Le oferă cetățenilor condiții reale pentru a întemeia familii și a crește copii?

Le oferă cetățenilor plecați motive reale să revină?

Dezvoltă satele și orașele din toate regiunile, nu doar capitala?

Întărește capacitatea Republicii Moldova de a-și hotărî singură viitorul?

Dacă răspunsul este negativ, politica respectivă trebuie corectată sau înlocuită.

Noua Opțiune Istorică înseamnă trecerea de la supraviețuire la dezvoltare, de la dependență la capacitate proprie, de la promisiuni la rezultate, de la divizare la responsabilitate națională.

Fără propagandă.
Fără revanșă.
Fără subordonare față de centre externe.

Cu adevăr documentat.
Cu economie productivă și circulară.
Cu locuri de muncă stabile și echitabil remunerate.
Cu familii sprijinite și localități vii.
Cu educație, cercetare și medicină moderne.
Cu tehnologii accesibile și infrastructură sigură.
Cu instituții competente și elite responsabile.

Pentru o Moldovă în care oamenii aleg să rămână, să revină și să construiască.

MOLDOVA A FOST. MOLDOVA ESTE. MOLDOVA VA FI.

Svetlana Chesari
Președintele Partidului Politic
„NOI – Noua Opțiune Istorică”

Chișinău, 3 septembrie 2026

Originalul declarației, semnat de președintele partidului, se păstrează în arhiva PP NOI

¹ Surse: Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, „Numărul populației cu reședință obișnuită pe sexe, grupe de vârstă și în profil teritorial la 1 ianuarie 2026”, publicat la 5 iunie 2026; Biroul Național de Statistică, „Situația demografică în anul 2025”, publicat la 17 iunie 2026. Datele se raportează la aria de acoperire definită în metodologia statistică a BNS.