APEL al Partidului Politic „NOI – Noua Opţiune Istorică” cu ocazia startului oficial al campaniei electorale a alegerilor Başcanului Găgăuziei

Stimaţi locuitori ai Autonomiei Găgăuze!

Astăzi, începe oficial campania electorală a alegerilor pentru funcţia de Başcan al Găgăuziei. PARTIDUL POLITIC „NOUA OPȚIUNE ISTORICĂ” (NOI) a luat decizia de a-l înainta la această funcţie pe Piotr Vlah, deoarece suntem ferm convinşi că anume Dlui este liderul de care are nevoie Autonomia pentru a depăşi cu bine problemele actuale şi pentru a se putea dezvolta armonios în continuare. Găgăuzia traversează o perioadă complicată şi numai un Başcan puternic, ajutat de o echipă de adevăraţi profesionişti, o poate ajuta să facă faţă destoinic tuturor provocărilor cu care se confruntă.

Piotr Vlah are o vastă experienţă, dar şi viziuni clare cum să asigure locuitorilor Găgăuziei un nivel de trai decent. Este jurist, om de afaceri, politician, sportiv, filantrop, iar în perioada cât a activat ca deputat în Adunarea Populară, dar şi ca deputat în Parlamentul Republicii Moldova a demonstrat că ştie să pună în valoare toate calităţile pe care le are pentru a ajuta Găgăuzia să soluţioneze problemele cu care se confruntă.

Piotr Vlah este ataşat trup şi suflet de Găgăuzia şi foloseşte orice posibilitate pentru a o face cunoscută, inclusiv la nivel internaţional. Graţie suportului şi implicării sale, tineri luptători talentaţi din Găgăuzia au devenit campioni, inclusiv campioni europeni.

Stimaţi locuitori ai Autonomiei Găgăuze! Vă îndemnăm să aveţi încredere în Piotr Vlah şi în Partidul politic „NOI – Noua Opţiune Istorică”! Piotr Vlah va fi un bun Başcan, iar echipa de profesionişti pe care o avem îi va fi alături şi îl va ajuta să transforme Găgăuzia într-o regiune prosperă, cu un înalt nivel de trai asigurat locuitorilor!

 

Chişinău, 16 octombrie 2026

PP NOI l-a înaintat pe Piotr Vlah la funcția de Bașcan al Găgăuziei

La 2 octombrie 2026, Consiliul Național al Partidului Politic „NOI – Noua Opțiune Istorică” a hotărât susținerea și înaintarea candidaturii lui Piotr Vlah la funcția de Bașcan — Guvernator al Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia. În aceeași zi, conducerea partidului a pus în aplicare hotărârea, însoțind candidatul la depunerea cererii de înregistrare și a documentelor anexate la Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei.

Hotărârea Consiliului Național, organul competent al partidului, constituie temeiul înaintării candidaturii și exprimă susținerea politică acordată lui Piotr Vlah de PP NOI.

La depunerea dosarului, candidatul a fost însoțit de Svetlana Chesari, președinta partidului, Dmitri Torner, vicepreședintele partidului, și Alexandru Grosu, membru al Consiliului Național. Participarea delegației confirmă implicarea directă a conducerii în realizarea deciziei adoptate.

Dosarul a fost depus pentru examinare de către autoritatea electorală, căreia îi revine adoptarea hotărârii privind înregistrarea candidaturii.

PP NOI își asumă participarea la acest scrutin printr-un dialog direct cu locuitorii Găgăuziei. Problemele oamenilor și perspectivele dezvoltării autonomiei trebuie să ocupe locul central în dezbaterea electorală. Respectarea autonomiei, aplicarea egală a legii, administrarea responsabilă a banilor publici și crearea locurilor de muncă acasă sunt prioritățile pe care partidul le va susține în acest dialog.

După înregistrarea candidaturii și odată cu începerea oficială a campaniei electorale, Piotr Vlah și echipa PP NOI își propun să ajungă în toate localitățile autonomiei, să discute cu cetățenii și să prezinte soluțiile pentru dezvoltarea regiunii.

Pentru PP NOI, susținerea lui Piotr Vlah înseamnă asumarea unei responsabilități față de locuitorii Găgăuziei: de a le asculta preocupările, de a le respecta drepturile și de a susține măsuri concrete pentru bunăstarea comunităților.

Autonomie respectată. Lege egală. Bani publici controlați. Locuri de muncă acasă.

În fotografie, de la stânga la dreapta: Piotr Vlah, candidatul înaintat de PP NOI; Svetlana Colesnic, președinta Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei; Svetlana Chesari, președinta PP NOI; Dmitri Torner, vicepreședintele PP NOI.

DECLARAȚIE PUBLICĂ – NU EXISTĂ LIPSĂ DE BANI ÎN REPUBLICA MOLDOVA. EXISTĂ O DISTRIBUȚIE VICIATĂ A LOR.

DECLARAȚIE PUBLICĂ

NU EXISTĂ LIPSĂ DE BANI ÎN REPUBLICA MOLDOVA. EXISTĂ O DISTRIBUȚIE VICIATĂ A LOR.

PP „NOI – Noua Opțiune Istorică”: 5,1 miliarde de lei în plus la buget — Republica Moldova are nevoie de dezvoltare, nu de fiscalizarea sărăciei

Vi s-a spus, an de an, că nu sunt bani.

Că de aceea aveți plafon la lumină — 100 kWh — indiferent câți copii încălziți în casă. Că de aceea aveți plafon la gaz — 150 m³ — indiferent de iarnă, de vârstă, de boală. Că de aceea impozitele cresc, iar salariul rămâne același.

Vi s-a spus că statul e sărac.

Nu e adevărat. Statul nu e sărac. Statul e prost administrat, iar banii dumneavoastră circulă, doar că nu circulă spre dumneavoastră.

În anul 2026, în timp ce vi se impun plafoane pentru „că nu sunt fonduri”, statul varsă 4,2 miliarde de lei în conturile băncilor comerciale, sub formă de dobânzi garantate, pentru datoria pe care Guvernul o generează an de an. Nu e un ajutor pentru economie. Nu e un credit pentru fabrici sau ferme. E dobândă plătită din taxele dumneavoastră către instituții financiare care, în același timp, raportează profituri record.

Un mecanism pe care Republica Moldova l-a mai văzut

Republica Moldova a plătit deja, o dată, prețul unui mecanism în care garanția statului a fost pusă la dispoziția sistemului bancar, iar factura a ajuns, în final, tot la cetățean: furtul miliardului și prăbușirea Băncii de Economii, Băncii Sociale și Băncii “Unibank”. Atunci, garanția de stat a transformat pierderea unor instituții financiare private în datorie publică, plătită timp de ani de zile din bugetul tuturor.

Astăzi, logica structurală este aceeași — statul garantează, sistemul financiar câștigă, iar factura ajunge la cetățean — doar că forma s-a schimbat și amploarea a crescut. Nu vorbim despre un singur miliard sustras printr-o fraudă descoperită ulterior. Vorbim despre mai multe miliarde, an de an, prin mecanism legal și recurent: emisiune de titluri de stat la dobânzi convenabile pentru bănci, acoperite din impozitele populației, în timp ce economia reală — fabricile, fermele, micii producători — rămâne subcapitalizată.

Diferența dintre 2015 și 2026 nu este natura mecanismului. Este faptul că, de data aceasta, cetățeanul nu mai este lovit o singură dată, prin fraudă. Este lovit sistematic, an de an, prin lege.

Cifrele pe care Guvernul nu vi le explică

La situația semestrului I din 2026, sectorul bancar din Republica Moldova a raportat un profit cumulat de 2,36 miliarde de lei, în creștere cu 14,6% față de anul trecut, generat în special de venituri din dobânzi în creștere cu 22,4%, până la 6,35 miliarde de lei. În 2025, profitul întregului sector bancar a atins 4,93 miliarde de lei, cu o rentabilitate a capitalului de 16,9%.

Mecanismul este simplu și verificabil:

  • Statul acumulează un deficit bugetar de peste 23 de miliarde de lei.
  • Ministerul Finanțelor emite valori mobiliare de stat la o dobândă medie de aproximativ 9,56%.
  • Băncile comerciale, în loc să crediteze producția autohtonă, cumpără aceste titluri — risc zero, profit garantat direct din bugetul public.
  • Rezultatul: 4,2 miliarde de lei plătiți doar ca dobânzi către sistemul financiar intern, bani care nu ajung niciodată la drum, la spital, la grădiniță sau la fermierul tânăr din sat.

Ce am fi putut construi cu banii arși pe dobânzi

Am transformat costul acestor dobânzi în unități pe care orice cetățean le poate înțelege și verifica:

 

Ce am fi putut face cu 4,2 mld. lei Rezultat estimat
Drumuri regionale modernizate (cost ~18 mil. lei/km) 233 km
Grădinițe de tip SMART 350
Afaceri agroalimentare finanțate pentru tineri din mediul rural 6.000

 

Acești 233 de kilometri ar fi însemnat conexiune asfaltică completă pentru zeci de sate izolate — sate în care rata sărăciei ajunge la 40%. În loc de asta, statul a ales să transforme datoria publică în profit bancar garantat.

Taxa de Solidaritate: banii se întorc la cetățean, nu la conturile băncilor

PP „NOI” propune o Taxă de Solidaritate de 18% aplicată profiturilor excepționale ale sectorului bancar. Dacă profitul net cumulat pe 2026 atinge pragul estimat de 4,7 miliarde de lei, taxa ar genera 846 milioane de lei suplimentari la buget — bani reîntorși în circuitul public, din exact acea parte a lichidităților extrase de bănci prin dobânzile mari plătite pe datoria internă.

Nu este o suprataxare punitivă. Este restituirea către cetățean a unei părți din ceea ce cetățeanul a plătit deja, fără să știe, fără să fie întrebat.

Dincolo de dobânzi: ce ascunde pachetul fiscal de 5,1 miliarde de lei

Proiectul de lege nr. 326 din 8 septembrie 2026 este prezentat de Guvern drept „simplificare fiscală și vamală”. În realitate, potrivit chiar Ministerului Finanțelor, impactul bugetar pozitiv direct estimat este de 5,1 miliarde de lei: aproximativ 820 milioane lei din impozitul pe venit și taxa de viciu, 1,6 miliarde din TVA și 2,7 miliarde din accize.

Aceasta nu este o intervenție tehnică minoră. Este o redistribuire de resurse de o asemenea amploare încât cetățeanul are dreptul să întrebe, înainte de votul final: cine plătește, cât plătește, și ce primește în schimb?

O economie fragilă, o populație care fuge

În 2025, rata sărăciei absolute a fost de 31,1% la nivel național, 40% în mediul rural și 41,5% pentru gospodăriile cu trei copii și mai mulți. Un plafon de consum fix — 100 kWh, 150 m³ — nu ține cont de câți copii sunt în casă. Un contor măsoară energie. Nu măsoară nevoie.

La 1 ianuarie 2026, populația cu reședință obișnuită a scăzut la 2,3656 milioane de persoane, cu aproape 23 de mii mai puțină decât anul anterior. Populația tânără de 14–34 de ani s-a redus cu 2,5% într-un singur an. Fiecare tânăr care pleacă e capital format aici și valorificat în altă economie.

Legea cere ce Guvernul refuză să arate

Legea nr. 181/2014 privind finanțele publice și responsabilitatea bugetar-fiscală obligă statul la previzibilitate (art. 10), performanță în alocarea resurselor (art. 11), fundamentare a impactului financiar (art. 17) și corelare cu Cadrul bugetar pe termen mediu (art. 47–48). Obligația și rezultatul nu pot fi discutate separat. Cetățeanului nu i se poate cere doar taxa — trebuie să i se arate și drumul, spitalul, grădinița.

De la colectare la capitalizare

PP „NOI” cere schimbarea de paradigmă: de la fiscalizarea consumului la stimularea producției; de la exportul materiei prime la procesarea ei aici, acasă; de la Chișinău ca pol unic de dezvoltare, la Bălți, Cahul, Comrat, Ungheni, Orhei, Soroca, Căușeni, Hîncești și Edineț ca centre industriale reale — cu energie, apă, drum, cale ferată și internet de mare capacitate.

Propunem un Mecanism Național de Investiții pentru Dezvoltare Regională și Industrială, transparent și reglementat prin lege, prin care o parte din profiturile financiare excepționale să cofinanțeze infrastructura municipală și parcurile industriale — fără a afecta depozitele populației sau stabilitatea băncilor.

Propunem, totodată, o reformă matură a pensiilor: pilonul public de solidaritate rămâne protejat, dar alături de el, cetățeanul trebuie să poată construi economii individuale, protejate juridic, separate de ciclul politic.

Patrimoniul cetățeanului, nu pușculița Guvernului.

Ce cerem, înainte de votul final

Nu cerem eliminarea impozitelor. Cerem răspunderea pentru fiecare leu colectat:

  • Cât colectează statul, de la cine și prin ce măsuri?
  • Ce efect au aceste măsuri asupra prețurilor și veniturilor gospodăriilor?
  • Ce investiții concrete finanțează cei 5,1 miliarde de lei?
  • Câte locuri de muncă rezultă și în ce regiuni?
  • De ce garanția statului lucrează pentru bănci, și nu pentru cetățean?

Republica Moldova nu are o problemă de bani. Are o problemă de direcție. Miliardele există — doar că, an de an, curg spre același loc: garanția statului transformată în profit sigur pentru sistemul financiar, în timp ce cetățeanul primește plafonul, taxa și promisiunea că, poate, anul viitor, va fi altfel.

PP „NOI” cere oprirea acestui mecanism. Taxele colectate trebuie să construiască viitorul țării, nu profiturile garantate ale băncilor. Trecem de la economia care se consumă, la economia care se construiește.

 

Svetlana Chesari

Președinta Partidului Politic „NOI – Noua Opțiune Istorică”

DECLARAȚIE POLITICĂ A PARTIDULUI POLITIC „NOI – NOUA OPȚIUNE ISTORICĂ”

DECLARAȚIE POLITICĂ A  PARTIDULUI POLITIC

„NOI – NOUA OPȚIUNE ISTORICĂ”

 

Declarație aprobată de Biroul Permanent Central al Partidului Politic „NOI – Noua Opțiune Istorică” prin Procesul-verbal nr. 01 din 3 septembrie 2026 și asumată public, prin semnătură, de Svetlana Chesari, președintele partidului.

MOLDOVA A FOST. MOLDOVA ESTE. MOLDOVA VA FI.

Au trecut 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Am ajuns într-o etapă de maturitate istorică și civilizațională în care festivitățile lipsite de un bilanț lucid și onest nu mai sunt suficiente. Avem obligația să evaluăm cu responsabilitate ceea ce am construit, ceea ce am pierdut și ceea ce trebuie să schimbăm pentru ca independența juridică să devină suveranitate efectivă și dezvoltare durabilă. Este timpul să răspundem sincer la întrebarea fundamentală: ce stat lăsăm generațiilor care vin după noi?

Independența statală nu se reduce la o dată solemnă înscrisă în calendar și nici la o declarație juridică. Ea se confirmă prin capacitatea unui popor de a-și cunoaște trecutul, de a-și administra responsabil prezentul și de a-și hotărî singur viitorul. Un stat care își pierde memoria devine vulnerabil. Un stat care își pierde oamenii își pierde viitorul. În lipsa unei economii productive, a unor instituții funcționale și a capacității proprii de decizie, un stat poate rămâne independent în acte, dar dependent în fapt.

Cea mai gravă amenințare cu care se confruntă astăzi Republica Moldova nu este doar economică și nici doar geopolitică. Este, înainte de toate, demografică. De aceea, începem cu criza demografică.

CRIZA DEMOGRAFICĂ — PRIORITATEA NAȚIONALĂ NUMĂRUL UNU A REPUBLICII MOLDOVA

Potrivit datelor preliminare ale Biroului Național de Statistică, la 1 ianuarie 2026 populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova constituia 2,3656 milioane de persoane, în scădere cu 1% față de începutul anului precedent. În anul 2025 s-au născut 22,1 mii de copii, iar numărul deceselor a depășit numărul nașterilor cu aproximativ 10 mii. Aceste date confirmă amploarea declinului demografic și necesitatea unei politici naționale coerente, orientate spre susținerea familiilor, reducerea migrației și creșterea populației rezidente.¹

În spatele acestor cifre sunt sate golite, școli fără elevi, familii despărțite de graniță, întreprinderi fără angajați. PP „NOI – Noua Opțiune Istorică” declară fără ambiguitate: renașterea demografică și creșterea populației rezidente reprezintă prioritatea națională numărul unu.

Nu ne interesează creșterea formală a cifrelor din registre. Ne interesează oamenii care trăiesc efectiv aici — copii care se nasc și cresc acasă, familii care rămân împreună, cetățeni care se întorc în țară și oameni care muncesc și își construiesc viitorul în Republica Moldova.

Măsura succesului unei guvernări nu este numărul declarațiilor geopolitice, ci numărul oamenilor care aleg să trăiască, să muncească, să întemeieze familii și să-și crească copiii în Republica Moldova.

Pactul Național pentru Renaștere Demografică. PP NOI își asumă elaborarea și aplicarea acestui pact, pe cinci direcții.

Siguranța economică a familiei. Nimeni nu poate fi obligat să aibă copii prin propagandă și nimeni nu trebuie culpabilizat pentru propriile decizii. Statul trebuie să creeze condițiile: locuri de muncă stabile, venituri decente, servicii de îngrijire, educație accesibilă, protecție reală împotriva sărăciei.

Locuința. Familiile tinere au nevoie de credite responsabile, de programe de închiriere cu opțiune de cumpărare și de reintegrarea în circuitul locativ a imobilelor neutilizate din comunitățile depopulate – exclusiv prin acordul proprietarilor, clarificare cadastrală și programe municipale transparente, cu respectarea deplină a dreptului de proprietate.

Sănătatea mamei și a copilului. Medicină preventivă, servicii de sănătate reproductivă, monitorizarea sarcinii, maternități sigure, pediatrie regională, reducerea mortalității evitabile.

Revenirea cetățenilor. Diaspora nu este doar o sursă de remitențe și nu trebuie tratată de partide ca o simplă resursă electorală. Propunem un mecanism unic de revenire: recunoașterea calificărilor, sprijin pentru investiții, acces la locuință, integrarea școlară a copiilor și servicii administrative simplificate.

Dezvoltarea regională. Nicio politică demografică nu are șanse dacă locurile de muncă, medicina, educația și infrastructura rămân concentrate doar în capitală.

PP NOI nu va promova nicio promisiune fără sursa de finanțare, termenul de realizare, indicatorul public de rezultat și instituția responsabilă precizate din start. Nu vom finanța programe electorale prin datorii ascunse și nu vom transfera generațiilor viitoare costurile incompetenței politice de astăzi.

În primele 100 de zile de la participarea PP NOI la guvernare, vom prezenta proiectul Pactului Național pentru Renaștere Demografică, evaluarea impactului bugetar, sursele de finanțare, calendarul etapizat de aplicare și instituțiile responsabile pentru fiecare măsură. Aplicarea Pactului va fi monitorizată printr-un sistem public de indicatori, raportați anual: evoluția populației rezidente, numărul nașterilor, sporul natural, migrația netă, numărul cetățenilor reveniți, locurile de muncă create în fiecare regiune, accesul la locuință și educație, precum și evoluția speranței de viață. Demografia va deveni unul dintre criteriile centrale de evaluare a guvernării.

O ECONOMIE CARE ȚINE OAMENII ACASĂ

Republica Moldova rămâne excesiv dependentă de importuri pentru o parte importantă a consumului său și exportă, de decenii, propria forță de muncă. Această tendință trebuie inversată.

Trecerea de la economia risipei la economia valorificării presupune proiectare durabilă, reparare, reutilizare, reciclare și recuperarea materiilor prime. Deșeurile unei întreprinderi pot deveni resurse pentru alta, iar reziduurile agricole pot fi transformate în compost, biogaz sau energie. Economia circulară nu este doar o politică de mediu. Este o politică industrială și de ocupare a forței de muncă, bazată pe întreprinderi de colectare și reprocesare, cooperative locale și parcuri industriale care utilizează eficient energia, apa și materiile prime.

Criteriul central al politicii economice va fi creșterea numărului locurilor de muncă stabile, productive și echitabil remunerate, nu doar la Chișinău, ci în raioane, în orașele mici și în sate. Dorim ca materia primă produsă în Moldova să fie prelucrată anume în Moldova, iar valoarea adăugată și impozitele să rămână aici. Orice sprijin public pentru investiții va fi condiționat de rezultate verificabile: crearea și menținerea locurilor de muncă stabile, plata unor salarii echitabile, transferul de tehnologii, cooperarea cu instituțiile de învățământ și cercetare și păstrarea valorii adăugate în economia națională.

Cetățeanul muncește și plătește impozite. Contribuția lui trebuie să i se întoarcă vizibil: prin școli bune, cercetare, medicină accesibilă, infrastructură, pensii demne, servicii publice care îi respectă timpul. Fiecare buget trebuie explicat pe înțelesul cetățeanului: cât s-a colectat, unde s-a cheltuit, ce s-a obținut. Guvernarea răspunde nu doar pentru legalitatea cheltuielii, ci și pentru utilitatea acesteia.

EDUCAȚIE, CERCETARE, MEDICINĂ, TEHNOLOGIE

Resursa strategică a Republicii Moldova este inteligența oamenilor ei. Educația nu este o cheltuială secundară — este principala investiție în securitatea statului. Învățământul profesional trebuie conectat la economia reală, universitățile la cercetare, întreprinderi, agricultură și medicină. Tinerii cercetători trebuie să-și poată construi o carieră acasă, iar diaspora profesională trebuie atrasă în proiecte concrete, nu doar invocată la sărbători.

Medicina trebuie să fie accesibilă și în regiuni: spitale funcționale, diagnostic, prevenție, telemedicină. Moldova nu poate rămâne doar consumatoare a tehnologiilor create de alții. Republica Moldova trebuie să-și dezvolte capacitatea de a adapta, crea și produce tehnologii, valorificând competențele cercetătorilor, inginerilor, universităților și întreprinderilor sale.

REPUBLICA MOLDOVA — PLATFORMĂ MODERNĂ DE CONECTIVITATE ÎNTRE EST ȘI VEST

Poziția geografică a Moldovei trebuie transformată din vulnerabilitate în avantaj. Inspirându-ne din rolul istoric al vechilor drumuri comerciale la această răscruce a continentului, trebuie să transformăm Republica Moldova într-un spațiu modern de conectivitate — prin coridoare rutiere, feroviare, energetice și digitale — și nu doar într-un teritoriu de tranzit, ci într-un centru de procesare, depozitare, certificare și producție.

Orice proiect major va fi evaluat după transparența finanțării, sustenabilitatea datoriei, controlul asupra infrastructurii strategice și numărul locurilor de muncă create. Nu înlocuim o dependență cu alta. Cooperăm cu cei care respectă legea, suveranitatea și interesul național al Republicii Moldova.

Pentru PP NOI, interesul național înseamnă concret: creșterea populației rezidente, protejarea ordinii constituționale, o economie productivă, controlul asupra infrastructurii strategice, coeziune teritorială, siguranța cetățeanului și libertatea Moldovei de a coopera cu toate statele, fără a deveni instrumentul vreunuia dintre ele.

Interesul național nu este interesul temporar al unei guvernări, al unui partid, al unei familii politice sau al unui centru extern. Interesul național este dreptul generațiilor prezente și viitoare de a trăi într-un stat funcțional, demn și capabil să-și apere cetățenii, resursele, instituțiile și infrastructura strategică.

O ISTORIE PE CARE AVEM CURAJUL SĂ O SPUNEM

Moldova nu a început în 1991. Tradiția sa statală își are originile în secolul al XIV-lea, într-un spațiu de interferență civilizațională în care s-au întâlnit lumea central-europeană, cea est-europeană, cea balcanică și cea pontică.

De-a lungul diferitelor epoci istorice, la dezvoltarea civilizațională a Moldovei au contribuit, alături de populația majoritară, comunități de ruși, ucraineni, găgăuzi, bulgari, evrei, romi, polonezi, armeni, greci, germani, precum și reprezentanți ai altor etnii care au trăit și au muncit în acest spațiu.

Moldova a rezistat încercărilor istoriei nu pentru că ar fi rămas neschimbată, ci pentru că a avut capacitatea de a integra diversitatea fără să-și piardă memoria, identitatea și conștiința propriei continuități istorice.

În 1775, partea de nord-vest a Principatului Moldovei a fost anexată de Imperiul Habsburgic. Ulterior, în 1812, în urma războiului ruso-otoman și a Tratatului de la București, Imperiul Rus a anexat teritoriul Moldovei dintre Prut și Nistru. În 1918, Sfatul Țării a votat unirea Basarabiei cu România. În 1940, în urma ultimatumurilor sovietice, Basarabia a fost ocupată de Uniunea Sovietică. Represiunile, deportările și foametea au produs pierderi umane și răni istorice care nu pot fi relativizate. În același timp, generațiile care au trăit în perioada sovietică au muncit și au construit întreprinderi, școli, spitale, locuințe și institute de cercetare. Meritul muncii generațiilor aparține oamenilor, nu regimului care le-a limitat libertățile. Condamnarea represiunilor nu ne obligă să negăm munca oamenilor, după cum recunoașterea celor construite nu poate justifica suprimarea libertăților. Moldova are nevoie de istorie documentată, de acces la arhive și de cercetare liberă, nu de mitologii oficiale, indiferent din ce tabără provin.

Declarația de Suveranitate din 23 iunie 1990 a afirmat suveranitatea Republicii și supremația Constituției și a legilor sale. Declarația de Independență din 27 august 1991 a proclamat desprinderea de Uniunea Sovietică și constituirea Republicii Moldova ca stat suveran, independent și democratic. Independența juridică a fost dobândită atunci. Suveranitatea efectivă,  economică, instituțională, demografică și culturală, trebuia construită ulterior. Aici începe problema tranziției.

LIMBA DE STAT TREBUIE SĂ UNEASCĂ, NU SĂ DEZBINE

Ordinea juridică actuală consacră denumirea „limba română” pentru limba de stat. Această realitate nu poate fi folosită pentru a nega sau ridiculiza identitatea moldovenească. Denumirea „limbă moldovenească” rămâne, pentru o parte a cetățenilor, expresia propriei identități istorice și culturale. PP NOI nu înlocuiește o dogmă identitară cu alta și nu împarte cetățenii în patrioți și trădători.  Statul trebuie să asigure tuturor cetățenilor condiții reale și accesibile pentru învățarea și folosirea limbii de stat și, în același timp, să protejeze limbile comunităților etnice. Republica Moldova este un stat civic și multietnic — unitatea sa nu cere uniformizare, ci cetățenie comună, lege comună și voința de a construi un viitor comun.

CE AU FĂCUT ELITELE TRANZIȚIEI — ȘI DE CE AVEM NEVOIE DE ALTELE

Moldova nu a pornit de la zero în anul 1991. A moștenit instituții, întreprinderi, infrastructură, școli, spitale, institute de cercetare. Această moștenire trebuia democratizată și modernizată, nu distrusă. În mare parte, acest lucru nu s-a întâmplat. În numeroase cazuri, proprietatea publică a fost înstrăinată în condiții lipsite de suficientă transparență și control public, întreprinderi cu potențial economic au fost lichidate, devalizate sau abandonate, iar o parte importantă a costurilor tranziției a fost transferată asupra cetățenilor.

Nu pronunțăm o condamnare colectivă a unei generații întregi. Evaluăm critic rezultatele guvernărilor care au administrat tranziția.

Republica Moldova are nevoie de elite NOI – nu definite exclusiv prin vârstă, ci prin competență, integritate, responsabilitate și vocația serviciului public. Avem nevoie de oameni care nu confundă statul cu partidul, care își pot justifica în mod transparent și legal averea și interesele patrimoniale, care nu transmit privilegiile pe cale ereditară și care gândesc în perspectiva generațiilor, nu doar până la următoarele alegeri.

Nu vrem revanșe și nu vrem epurări politice. Nu vom înlocui clientela unui partid cu clientela altuia. Vrem răspundere individuală, justiție egală, concursuri publice reale și acces la funcții bazat pe competență. A întoarce fila istoriei nu înseamnă a rupe paginile trecutului. Înseamnă a le citi cu luciditate, a înțelege greșelile și a refuza să le repetăm.

DE LA OBIECT AL JOCURILOR GEOPOLITICE LA SUBIECT AL PROPRIEI ISTORII.

Prea mult timp, alții au decis asupra noastră: ne-au împărțit prin tratate pe care nu le-am negociat și ne-au împins să ne contestăm unii altora identitatea, în timp ce proprietatea statului era înstrăinată, iar familiile erau destrămate de emigrare. Acest ciclu trebuie să se încheie.

PP NOI nu le cere cetățenilor să creadă în promisiuni neverificabile. Le propune un contract politic măsurabil. Vom evalua fiecare politică publică prin efectele ei reale:

Creează locuri de muncă productive?

Le oferă cetățenilor condiții reale pentru a întemeia familii și a crește copii?

Le oferă cetățenilor plecați motive reale să revină?

Dezvoltă satele și orașele din toate regiunile, nu doar capitala?

Întărește capacitatea Republicii Moldova de a-și hotărî singură viitorul?

Dacă răspunsul este negativ, politica respectivă trebuie corectată sau înlocuită.

Noua Opțiune Istorică înseamnă trecerea de la supraviețuire la dezvoltare, de la dependență la capacitate proprie, de la promisiuni la rezultate, de la divizare la responsabilitate națională.

Fără propagandă.
Fără revanșă.
Fără subordonare față de centre externe.

Cu adevăr documentat.
Cu economie productivă și circulară.
Cu locuri de muncă stabile și echitabil remunerate.
Cu familii sprijinite și localități vii.
Cu educație, cercetare și medicină moderne.
Cu tehnologii accesibile și infrastructură sigură.
Cu instituții competente și elite responsabile.

Pentru o Moldovă în care oamenii aleg să rămână, să revină și să construiască.

MOLDOVA A FOST. MOLDOVA ESTE. MOLDOVA VA FI.

Svetlana Chesari
Președintele Partidului Politic
„NOI – Noua Opțiune Istorică”

Chișinău, 3 septembrie 2026

Originalul declarației, semnat de președintele partidului, se păstrează în arhiva PP NOI

 

¹ Surse: Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, „Numărul populației cu reședință obișnuită pe sexe, grupe de vârstă și în profil teritorial la 1 ianuarie 2026”, publicat la 5 iunie 2026; Biroul Național de Statistică, „Situația demografică în anul 2025”, publicat la 17 iunie 2026. Datele se raportează la aria de acoperire definită în metodologia statistică a BNS.

PARTIDUL POLITIC NOI – NOUA OPȚIUNE ISTORICĂ PROPUNE O VIZIUNE STRATEGICĂ PENTRU SALVAREA ȘI RELANSAREA ECONOMIEI

Partidul NOI consideră că economia națională se află într-un moment de stagnare profundă, afectată de instabilitate fiscală, birocrație excesivă, poveri administrative și lipsa unui sprijin real pentru inițiativa privată.
În acest context, Partidul Politic NOI – Noua Opțiune Istorică propune aprobarea și implementarea unui Program Național de Stabilizare și Relansare Economică, elaborat déjà de experții aflați partidului. Documentul vizează reconstrucția sistemică a economiei, pornind de la optimizarea finanțelor publice și culminând cu investiții strategice și stimularea inovației. Obiectivele strategice ale Programului prevăd: reducerea cheltuielilor administrative ale autorităților publice centrale și locale; introducerea unui nou sistem de salarizare pentru funcționarii publici; revizuirea normelor privind salarizarea conducerii întreprinderilor de stat și a celor cu capital majoritar public; revizuirea metodologiei de elaborare și executare a bugetului de stat, pentru a elimina discrepanțele și a spori eficiența alocărilor bugetare.
O altă dimensiune a Programului propus de Partidul Politic NOI prevede relaxarea fiscală și stimularea antreprenoriatului. În acest sens se propune: reducerea poverii fiscale, în special pentru micile afaceri și întreprinderile nou-înființate; facilitarea accesului antreprenorilor la finanțare, atât pentru lansarea de afaceri, cât și pentru extinderea sau relansarea celor afectate de crize succesive; stimularea investițiilor publice și private în sectoare strategice și inovatoare.
Totodată, Partidul NOI propune în viitorul Legislativ demararea unei noi amnistii a capitalurilor – o măsură necesară pentru atragerea capitalurilor în economia legală. Această decizie, însă, va fi luată doar în urma unei analize serioase a efectelor amnistiilor anterioare.
Unul dintre cele mai ambițioase obiective ale Partidului NOI este adoptarea și aplicarea unei noi Legi a Ghilotinei, care are ca scop revizuirea cadrului legislativ și normativ în vigoare cu scopul de a elimina contradicțiile și birocrația excesivă, dar și barierele artificiale care împiedică dezvoltarea mediului privat.
De asemenea, Programul economic pe termen mediu și lung – „Economia bazată pe antreprenoriat” prevede: scutiri fiscale pentru o perioadă de 3 ani pentru startup-urile din domeniul tehnologiilor emergente, care angajează tineri sub 30 de ani; crearea unui fond național de investiții de 100 de milioane de euro, destinat startup-urilor și IMM-urilor din zonele rurale și orașele mici; atragerea a cel puțin 10 investitori strategici în industrii prioritare, până în anul 2028.
Un loc central în programul economic propus de Partidul NOI îl ocupă digitalizarea administrației și inovarea în economie. NOI își propune: modernizarea agriculturii prin tehnologii inteligente și creșterea exporturilor agricole cu cel puțin 20% în următorii 5 ani.
Partidul Politic NOI – Noua Opțiune Istorică vine în fața cetățenilor cu o viziune profesionistă, integrată și realistă pentru salvarea economiei naționale.

LIDERUL PARTIDULUI POLITIC „NOI -NOUA OPȚIUNE ISTORICĂ” Torner Dmitri ÎN PRESA DIN STRĂINĂTATE

„Un nou nume pe scena politică a Moldovei: Dmitri Torner candidează din partea partidului NOI”
Viena / Chișinău, 9 septembrie 2025
Un portal de știri popular din Austria a publicat recent un articol despre ascensiunea politică a omului de afaceri Dmitri Torner, care va candida la alegerile parlamentare din Republica Moldova din partea partidului NOI, oficial înregistrat în cursa electorală pe data de 3 septembrie 2025.
Potrivit sursei citate, Torner este descris drept o figură proeminentă, cu o carieră de succes în afaceri și o reputație solidă. Cunoscut nu doar în Republica Moldova, ci și în Austria, Torner s-a remarcat prin inițiative caritabile, sprijin acordat sportului și implicare activă în consolidarea relațiilor dintre Moldova și Europa.
În cercuri politice și economice austriece, Dmitri Torner este perceput drept un politician care ar putea apropia țara de Uniunea Europeană, luând în considerație fără a pierde din vedere relațiile strategice cu Austria.
Partidul Noua Opțiune Istorică /NOI, a cărui lider a devenit, promovează o viziune echilibrată: apărarea identității naționale și a valorilor tradiționale, concomitent cu stimularea dezvoltării economice și sociale. Un concept pe care mulți cetățeni îl percep ca o oportunitate pentru un viitor stabil și prosper.
Analiștii politici estimează că Dmitri Torner are șanse reale să obțină un rezultat pozitiv în alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, fiind considerat de unii observatori un posibil factor de schimbare reală/ „game-changer” pentru viitorul politic al Republicii Moldova.
Informație suplimentară.
Exxtra24.at Redaktion este un cunoscut portal digital de știri lansat în Austria la 13 ianuarie 2025, care oferă conținut în secțiuni precum News, politică, economie, lifestyle și securitate. În doar o lună de activitate (10 ianuarie – 10 februarie), platforma a atras aproximativ 200.000 de vizitatori unici, în prezent având peste 500.000 de vizitatori.

Accesați articolul aici : https://exxtra24.al/dmitri-torner-moldovas-rising-star-with-strong-ties-to-europe/

Festivalul-concurs Internațional „Mărul de Aur” – o istorie de peste un deceniu și nume sonore lansate pe scena internațională

Chișinău a devenit pentru două zile, pe 6-7 septembrie, capitala internațională a muzicii și talentului odată cu cea de-a zecea ediție a Festivalului-concurs Internațional „Mărul de Aur”.
Evenimentul s-a desfășurat la Arena Chișinău și reunește concurenți din 16 țări, printre care Belgia, Italia, Franța, Marea Britanie, Portugalia, Turcia, România, Armenia, Ucraina etc.
Proiectul este un vis de familie cu un „drum lung”, inițiat de Rafael Bobeico, un tânăr vizionar, și realizat împreună cu Inna Bobeica, în cadrul A.O. „Rafael Star”.
Festivalul „Mărul de Aur” a fost lansat în 2011, la Chișinău. În 2017, festivalul a fost organizat pentru prima dată în România, la Bacău, Galați (2018, 2019), apoi Torino, Italia (2019). Activitatea a fost întreruptă în perioada pandemiei COVID-19, însă, după reluare, evenimentul a revenit cu forțe proaspete și cu o viziune extinsă.
Participanții, cu vârste cuprinse între 5 și 66 de ani, se întrec în 13 categorii, fiecare reflectând diversitatea și complexitatea lumii muzicii. Un moment deosebit îl reprezintă categoria destinată copiilor cu dizabilități – „Talentați la fel”, un mesaj clar de solidaritate, de incluziune socială și de susținere pentru egalitate de șanse în cultură.
Juriu internațional al Festivalului-concurs este constituit din 13 membri, președintă – Dida Drăgan, supranumită „vocea de flacără” a muzicii românești.
Marele premiu al Festivalului este de 1.000 de Euro, însă valoarea reală a concursului constă în oportunitățile pe care le creează pentru tineri: o scenă, o voce, o șansă pentru fiecare. Trofeul – o piesă artistică de excepție – este o lucrare realizată manual, încrustată cu cristale Swarovski și poleită cu aur.
De-a lungul edițiilor, „Mărul de Aur” a reprezentat o veritabilă rampă de lansare pentru numeroși artiști care astăzi se bucură de succes în industria muzicală. Printre aceștia – Ștefănel Roșcovan, Lidia Isac, Valeria Marcu, Ana Cernicova etc. — tineri care și-au început drumul artistic exact pe această scenă.
„Mărul de Aur” este un spectacol al diversității și al visurilor împlinite. Pentru anul viitor, ne dorim să transformăm acest festival într-un adevărat Eurovision, cu participare din peste 60 de țări. Sunt sigură că vom reuși deoarece avem alături de noi oameni valoroși din diaspora, din mediul de afaceri, filantropiei”, spune Inna Bobeica.
În spatele succesului actual al festivalului stă și implicarea unui partener de încredere, care a înțeles nu doar valoarea artistică a evenimentului, ci și misiunea sa socială profundă. Acesta este Dmitri Torner, co-organizator al Festivalului și, în special, al ediției aniversare. Grație relațiilor sale și autorității în lumea de afaceri, domnia sa a reușit să dea o amploare fără precedent acestui eveniment, – a mai spus Inna Bobeica.
„Mărul de Aur” – nu este vorba doar despre un concurs, ci despre un mesaj de unitate, speranță și incluziune. Prin astfel de evenimente dorim să construim o societate mai empatică, mai deschisă și mai tolerantă. Într-o lume tot mai tulburată de conflicte, avem nevoie de mai multă frumusețe, bunătate și toleranță. Asta încercăm să cultivăm prin acest festival.”, a declarat Dmitri Torner.
Nota Bene: Fondurile obținute din vânzarea biletelor vor fi direcționate către centrele pentru tineret cu dizabilități și familiile acestora, pentru a sprijini activitățile și nevoile lor.

PARTIDUL „NOUA OPȚIUNE ISTORICĂ” A FOST ADMIS ÎN CURSA ELECTORALĂ: PRIMA VICTORIE OBȚINUTĂ PRIN LEGE ȘI PERSEVERENȚĂ

Condamnăm cu fermitate atacurile partizane lansate împotriva liderului Partidului „Noua Opțiune Istorică”, Dmitrii Torner.
Partidul „Noua Opțiune Istorică” (NOI) a fost admis oficial în cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, în urma hotărârilor favorabile pronunțate de Curtea de Apel Centru și Curtea Supremă de Justiție.
Este o primă victorie importantă a Partidului „Noua Opțiune Istorică” obținută prin consecvență, perseverență și profesionalismul echipei de avocați – membri activi ai partidului NOI. Este, totodată, o recunoaștere a dreptului constituțional de a participa liber și egal în competiție.
Este prima victorie a Partidului NOI, care ne solicită o responsabilitate majoră, nu doar ca participanți la alegeri, ci ca forță politică ce propune o viziune clară și coerentă pentru consolidarea statului Republica Moldova. O viziune axată pe doctrina conservatoare centristă, care pune în prim-plan Interesul Național.
În procesul de negociere a celor 33 clustere din Acordul de Aderare la Uniunea Europeană, NOI subliniază că Interesul Național trebuie să fie nu doar menționat, ci asumat ca doctrină oficială de către negociatori. În acest sens, Partidul NOI își exprimă îngrijorarea cu privire la actuala guvernare, care – în pofida retoricii pro-europene – a dublat datoria externă a Republicii Moldova și a compromis transparența în procesul decizional.
Revenirea la echilibru, stabilitate și suveranitate reală trebuie să înceapă acum. Noi nu propunem doar o altă opțiune. Noi propunem o Nouă Opțiune Istorică.
Totodată, condamnăm cu fermitate atacurile partizane lansate de unii reprezentanți ai mass-mediei afiliate guvernării, îndreptate împotriva liderului Partidului „Noua Opțiune Istorică”, Dmitrii Torner. Aceste atacuri nu sunt altceva decât o formă de intimidare și încercări de a compromite un lider politic care a avut curajul să intre într-o competiție agresivă și partizană. Nicio persoană rațională, conștientă de responsabilitatea implicării în politică, nu și-ar permite să candideze dacă ar avea ceva de ascuns. Tocmai această deschidere, acest angajament public și onest este ceea ce îl diferențiază și îl recomandă drept un candidat credibil și vertical.
Partidul NOI își reafirmă angajamentul de a duce o campanie electorală bazată pe idei, soluții și respect pentru cetățeni. Vom continua să promovăm un dialog civilizat și responsabil, în ciuda provocărilor și atacurilor din partea celor care se tem de competiția reală.

NOUA OPȚIUNE ISTORICĂ: JUSTIȚIA CORECTEAZĂ UN ABUZ ELECTORAL. CURTEA DE APEL ANULEAZĂ DECIZIA CEC!

Pe data de 17 august, partidul ”Noua Opțiune Istorică” (NOI) a depus la CEC lista candidaților pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. Lista cuprinde 55 de persoane – profesioniști din diverse domenii, oameni integri, dedicați reformării reale a societății și combaterii corupției sistemice.
În mod surprinzător, pe data de 24 august, Comisia Electorală Centrală (CEC), invocând presupuse „vulnerabilități de integritate” în cazul a două persoane incluse în listă, a respins cererea de înregistrare a candidaților NOI.
Având deplină încredere în moralitatea și profesionalismul echipei noastre, am contestat în regim de urgență decizia CEC la Curtea de Apel Chișinău.
Între timp, două instituții cheie au confirmat poziția formațiunii în detrimentul deciziei CEC.
Astfel, potrivit Autorității Națională de Integritate (ANI)” în temeiul prevederilor legale, în prezent, în privința persoanelor indicate nu există interdicții aflate în vigoare ori cu termen de aplicare neexpirat, care să le împiedice să ocupe funcții publice sau de demnitate, inclusiv funcții elective.”
Potrivit Inspectoratului Național de Probațiune (INP) „nu au fost identificate date care să ateste existența unor interdicții de a deține funcții publice sau de demnitate publică, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă, în cazul persoanelor indicate în solicitare.”
În baza acestor constatări oficiale, Curtea de Apel Chișinău a dat câștig de cauză Partidului NOI, anulând hotărârea Comisiei Electorale Centrale din 24 august și obligând instituția să reexamineze cererea de înregistrare a partidului în campania electorală.
Constatăm faptul că CEC a recurs la toate metodele posibile pentru a nu admite partidul NOI în cursa electorală: ascunderea faptelor, depășirea atribuțiilor, manipularea informației. Aceste acțiuni reflectă modul în care autoritățile încearcă să împiedice o concurență echitabilă și să priveze cetățenii de dreptul de a alege și de a fi aleși.
Guvernarea promovează o logică periculoasă de excludere a opoziției. Iată de ce partidul NOI va continua lupta pentru dreptul cetățenilor la o alternativă politică onestă, integră și eficientă.