A new star is shining on Moldova’s political stage: Dmitri Torner, a successful businessman and bridge-builder between East and West, will run as a candidate of the NOI party, officially approved on September 3, 2025, in the upcoming parliamentary elections on September 28, 2025.

Torner is not only well known in his homeland – he also enjoys high recognition in Austria. Through his charitable initiatives, his support for sports, and his tireless commitment as a connector between Moldova and Europe, he has earned respect far beyond his country’s borders.

From circles within Austrian politics and business, Torner is seen as a modern signal from Moldova: a man who can bring his country closer to the European Union while also strengthening ties with Austria.

His party NOI advocates for a balanced approach that preserves national identity and traditional values while at the same time driving economic and social development. A concept that many Moldovans see as a promise for a stable and prosperous future.

Observers agree: Dmitri Torner has excellent chances of achieving a strong result in the 2025 parliamentary elections – and could become a true game-changer for Moldova’s future.

 

Sursa – https://exxtra24.al/

Anulând licența Moldovagaz și transferând furnizarea gazelor către Energocom, ANRE a operat o schimbare majoră în sectorul energetic.

Prin trecerea la achiziții prin intermediul Energocom, prețul gazelor naturale pentru consumatorieste ajustat la piața europeană, fiind eliminate costurile suplimentare impuse anterior de Gazprom. Deși tarifele nu scad imediat, decizia elimină influența politică asupra prețurilor și protejeazăconsumatorii de fluctuații.

La sfârșitul anului 2023, prețul mediu de achiziție al Energocom pe piața europeană era de aproximativ 35,77 EUR/MWh sau aproximativ 420 USD per 1.000m³. Pentru comparație, prețul gazului conform contractului “Gazprom”, în aceeași perioadă, ajungea la 700 $ pentru 1000 m³. Astfel, renunțarea la gazul rusesc a prevenit deja o scumpire bruscă.

În iulie 2025, Republica Moldova a contractat un împrumut de 400 de milioane de Euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), destinat achiziționării de gaze și energie electrică pentru perioada de iarnă. Această finanțare oferă statului o mai mare flexibilitate și securitate energetică.

Este evident că decizia ANRE nu va genera o scădere imediată a tarifelor la gaze pentru consumatori, De acum înainte, prețurile vor reflecta direct evoluțiile de pe piața europeană. Pentru sezonul rece 2025–2026, prețurile pentru populație sunt așteptate să rămână la un nivel comparabil cu cel din statele membre ale Uniunii Europene, semnificativ mai scăzute decât ar fi fost în condițiile menținerii dependenței de Gazprom.

După eliminarea intermediarului Moldovagaz din procesul de achiziție, Republica Moldova a adoptat o strategie energetică bazată pe un “portofoliu diversificat” de furnizori. Este menținută o politică tarifară clară și previzibilă pentru populație. Această abordare echilibrată reduce riscurile sociale, asigură transparență și apropie piața gazelor din Moldova de standardele europene, fără convulsii.

Pe termen lung, cele mai bune rezultate în ceea ce privește stabilitatea prețurilor și siguranța aprovizionării vor fi obținute prin continuarea integrării Republicii Moldova la piața energetică a Uniunii Europene, încheierea de contracte directe cu furnizorii (precum România și alte state membre ale UE) și păstrarea independenței față de presiunile politice.

În contextul reformei pieței gazelor, autoritățile au optat pentru o tranziție graduală, menită să protejeze consumatorii. Principiul de bază al noii abordări rămâne același: diversificare și fiabilitate. Nicio țară sau companie nu trebuie să dețină o poziție dominantă în sectorul energetic al Republicii Moldova.

 

Sursa – https://bani.md/

Potrivit formațiunii, astăzi, în Republica Moldova practic nu există unităţi administrativ-teritoriale care să activeze în baza principiului de autogestiune, iar micile excepţii care sunt în acest sens nu schimbă tabloul general. De aceea, imediat după alegerile parlamentare, va trebui de demarat un amplu proces de analiză, în baza căruia să fie implementată noua reformă administrativ-teritorială.

Partidul Politic „NOI – Noua Opţiune Istorică” consideră că, „la elaborarea conceptului noii reforme administrativ-teritoriale, în primul rând, trebuie să se ia în calcul efectele devastatoare pe care le-a avut până acum şi continuă să le aibă asupra teritoriilor criza demografică. Urmare a acestei crize, noi avem o mulţime de localităţi care au rămas doar pe hârtie sau cu un număr foarte mic de locuitori. Aceste localităţi practic nu au nici potenţial care să le permită să supravieţuiască, nemaivorbind deja de dezvoltare”.

„În al doilea rând, trebuie să se ia în calcul capacitatea teritoriilor de a trece la autogestiune pe termen scurt şi mediu ca urmare a concentrării şi valorificării potenţialului existent. În al treilea rând, în cadrul unei noi eventuale reforme administrativ-teritoriale trebuie să se ia în calcul necesităţile sociale ale oamenilor, infrastructura socială, care trebuie să fie suficientă, accesibilă şi calitativă. În al patrulea rând, ar trebui să se ia în calcul asigurarea accesului cetăţenilor la serviciile publice. De regulă, reformele administrativ-teritoriale afectează serios accesul la aceste servicii şi cele mai multe nemulţumiri, inclusiv proteste, au la bază anume acest aspect. Spre deosebire de situaţia care era acum mai bine de două decenii, problemele respective pot fi mult mai uşor rezolvate în prezent, datorită soluţiilor pe care le furnizează tehnologiile informaţionale. Digitalizarea serviciilor publice realmente poate scoate o parte din presiunea pe care o va implica o eventuală reformă administrativ-teritorială. În al cincilea rând, va trebui din start de luat în calcul potenţialul actualei administraţii publice locale, pentru că practic în paralel cu reforma administrativ-teritorială va trebui implementată şi reforma administraţiei publice locale” – se mai spune în declarația partidului.

Partidul Politic „NOI – Noua Opţiune Istorică” consideră că, dacă toate aceste momente importante vor fi luate în calcul, noua reformă administrativ-teritorială va fi una de succes şi va debloca procesul de dezvoltare a Republicii Moldova.

 

Sursa – https://unimedia.info/

Partidul Politic Noua Opţiune Istorică este îngrijorat de stagnarea economiei naţionale în general, dar şi de declinul ce caracterizează cele mai importante domenii de activitate.

Într-un comunicat de presă, formațiunea consideră că lucrul acesta se datorează atât lipsei de investiţii, cât şi faptului că un volum mare de mijloace financiare, din diverse motive, nu poate fi introdus în circuitul economic legal.

„Pentru deblocarea situaţiei, vom propune în viitorul Parlament demararea unei noi amnistii a capitalurilor. O astfel de amnistie nu doar că ar debloca mai multe ramuri importante ale economiei naţionale, dar şi ar contribui la sporirea veniturilor bugetare, care ulterior ar putea fi îndreptate spre soluţionarea mai multor probleme sociale. Inclusiv, veniturile bugetare suplimentare ar putea fi utilizate pentru deservirea datoriei de stat, presiunea căreia creşte cu fiecare zi”, a declarat liderul Partidului politic Noua Opţiune Istorică, Dmitri Torner.

În comunicat se mai spune că este necesară efectuarea la rece a rezultatelor precedentelor amnistii a capitalurilor, dar și riscurile care ar putea exista.

„Poziţia noastră este că, înainte de o eventuală nouă amnistie a capitalurilor, guvernarea va trebui să se convingă că există un minim consens în acest sens atât la nivelul clasei politice, cât şi a mediului de afaceri, dar şi a societăţii, în general. De asemenea, o eventuală amnistie a capitalurilor ar trebui făcută numai după ample consultări cu partenerii de dezvoltare”, a mai menţionat Dmitri Torner.

Partidul Politic Noua Opţiune Istorică este convins că, dacă toate aceste elemente importante vor fi luate în calcul, se va putea de vorbit în termeni concreţi despre o nouă amnistie a capitalurilor, care să ofere rezultate benefice pentru cetăţeni şi ţară.

 

Sursa – https://stirionline.md/

În ultimul timp, în țara noastră, a reînviat cu adevărat interesul pentru biatlonul de iarnă, în care Moldova a reușit deja să câștige aurul și argintul la Campionatele Europene. Acum se stabilesc contacte cu liderii europeni în domeniul sporturilor de iarnă. Am decis să-l întrebăm pe Dmitri Torner, președintele Asociației Sporturilor de Iarnă, de ce anume Austria a fost aleasă pentru a negocia schimbul de experiență cu Moldova, de ce anume Ministerul Apărării din această țară și prin ce este motivat interesul deosebit pentru sporturile de iarnă anume acum.

Dmitri, sezonul de iarnă în toate sporturile s-a încheiat, dar, reieșind din activitatea dvs. de pe Facebook, acesta continuă pentru dvs. V-ați întâlnit cu ministrul Apărării al Austriei și ați discutat despre cooperarea dintre două organizații – Asociația Sporturilor de Iarnă din Moldova și Asociația Sportivă a Armatei Austriece. Prin ce este motivată această activitate?

Da, aveți dreptate, numai că sezonul s-a încheiat doar pentru sportivi. Pentru organizațiile sportive, cum ar fi Federația de Biatlon din Moldova, aceasta durează tot anul. Cum s-ar spune, pregătește sania vara. Dacă e să vorbim serios, acum, după încheierea sezonului, ne axăm pe activitățile de organizare. Căutăm în mod activ contacte cu colegii europeni, preluăm experiență. Anume acestui aspect i-a fost dedicată întrevederea cu dna Klaudia Tanner, ministrul Apărării al Austriei. Pentru noi, sună puțin exotic – unde este armata și unde este sportul, dar oamenii de o vârstă mai înaintată își amintesc foarte bine de o astfel de organizație precum DOSAAF (Asociația benevolă de ajutor al armatei, aviației și flotei). După cum putem observa din experiența Austriei, relevanța unor astfel de organizații nu s-a pierdut.

Asociația Sportivă a Armatei Austriece este, într-un fel, un analog al DOSAAF. Aceasta a fost creată cu aproape 100 de ani în urmă și funcționează cu succes până în prezent. Ideea mea este de a crea în Moldova o structură similară celei din Austria.

În ceea ce privește întâlnirea, am reușit să discutăm cu dna Tanner o serie de subiecte promițătoare care sper că vor sta la baza cooperării noastre viitoare. Domnia sa ne-a spus cum funcționează acest lucru în Austria, cum este construit sistemul de cooperare. Și pentru că am devenit recent președinte al Asociației Sporturilor de Iarnă din Moldova, suntem atrași anume de această experiență. Ne dorim să dezvoltăm sporturile de iarnă în Moldova și să adoptăm cele mai bune practici.

De ce anume experiența Austriei?

Am studiat cu atenție experiența mai multor țări europene și am ajuns la concluzia că modelul austriac este unul dintre cele mai reușite și adaptabile pentru Moldova. Sportivii din Austria ocupă locuri de frunte la competițiile internaționale și nu doar în sporturile de iarnă. În paralel, se dezvoltă cluburile sportive, crește concurența. Cooperarea cu Ministerul Apărării, cu Ministerul Afacerilor Interne este reciproc avantajoasă. Astfel, nu numai că dezvoltăm sportul, ci și educăm noi generații de sportivi, angajăm în câmpul muncii sportivi care și-au încheiat cariera, creștem prestigiul armatei, al organelor de drept. Sper foarte mult că inițiativele noastre vor fi susținute la nivelul autorităților. Acest lucru va deschide un nou nivel de cooperare. Important e că aici se intersectează atât interesele statului, cât și cele ale societății.

Deci, anume statul ar trebui să impulsioneze astfel de colaborări?

Ar trebui să fie un efort reciproc. Instituțiile și organizațiile sportive sunt mult mai mobile în acest sens, dar multe depind și de stat. M-am convins de acest lucru la întrevederea cu Klaudia Tanner. Ea este proactivă și se află într-un dialog constant cu Asociația Sportivă a Armatei Austriece. Apropo, ca să știți, vicecancelarul guvernului Austriei este responsabil pentru dezvoltarea sportului. Acest lucru demonstrează importanța înaltă a domeniului respectiv pentru stat. Prin crearea unui astfel de model de interacțiune între autorități și asociația sportivă, vom putea să dăm un impuls semnificativ dezvoltării sportului în Moldova.

Din fotografie se poate observa că dna ministru a fost entuziasmată de întrevedere?!

Cred că da. Dna Tanner este o profesionistă foarte bună, foarte energică și cu principii. Apropo, este prima femeie în funcția de ministru al Apărării al Austriei. Un alt detaliu interesant este faptul că, sub conducerea dnei Tanner, pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial, Austria și-a mobilizat rezerviștii militari pentru a lupta împotriva pandemiei COVID-19, pentru a furniza produse alimentare, asistență medicală și operațiuni de poliție.

Am observat în timpul dialogului nostru că dna ministru chiar este inspirată de ideea colaborării cu Moldova. În general, sunt impresionat de abordarea ministerului de a împărtăși bunele practici. Am convenit în privința mai multor întâlniri în Austria. Ne va fi prezentată baza principală de instruire a Asociației Sportive a Armatei Austriece din Hochfilzen. Vom afla din practică, cum funcționează, vom vedea totul cu ochii noștri. Aș vrea foarte mult să ni se alăture și reprezentanți ai Ministerului Apărării și Ministerului Afacerilor Interne din Moldova.

Ați reușit să obțineți niște acorduri concrete cu Ministerul Apărării al Austriei?

Acum suntem în etapa de pregătire, doar construim cooperarea. Ne-am dori să formalizăm relațiile noastre într-un memorandum de cooperare și să ne dezvoltăm în baza acestuia. Din fericire, am găsit un răspuns din partea colegilor noștri și sunt foarte optimist în această privință. Cred că vom reuși.

Ați ajuns deja la reprezentanții autorităților noastre? Care este reacția lor?

Am avut discuții preliminare cu reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne. La Chișinău există baza „Dinamo”, am dori să implementăm inițiativele anume acolo – să reînnoim baza tehnico-materială, să creăm condiții pentru pregătirea sportivilor. Acolo se antrenează, periodic, și biatloniștii noștri. Este o cooperare promițătoare și sper că vom găsi un răspuns. În contextul proceselor de integrare europeană, sunt sigur că șefii ministerelor și departamentelor de la noi vor fi interesați de acest lucru.

Dar Moldova nu este o țară de iarnă. Chiar și în țările de la nordul Europei, clima s-a schimbat și există adesea probleme privind stratul de zăpadă. Care sunt perspectivele sporturilor de iarnă în Moldova în general?

Aveți dreptate, agenda climatică este una dintre cele mai importante astăzi. Apropo, aș dori menționez faptul că Uniunea Internațională de Biatlon este atentă și depune toate eforturile în contextul dezvoltării durabile. De exemplu, s-a renunțat la uleiurile care conțin fluor pentru schiuri, pentru a reduce amprenta de carbon. Sunt impresionat de faptul că managementul vede biatlonul ca pe un sport ecologic și depune maximum de eforturi pentru a deveni un lider în rândul federațiilor internaționale. Astfel, a fost stabilit obiectivul de a deveni neutri din punct de vedere climatic până în anul 2030. Aceasta este o poziție responsabilă.

În ceea ce privește perspectivele, sunt optimist. Altfel, nu aș fi acceptat niciodată să conduc Federația de Biatlon din Moldova și nici Asociația Sporturilor de Iarnă. Prin exemplul biatlonului, am demonstrat deja că suntem competitivi – în ultimele 3 sezoane, Alina Stremous de la noi a devenit campioană europeană și dublu vicecampioană. Prin urmare, sunt sigur că putem să renaștem și alte sporturi de iarnă – schi, sanie.

Din câte am înțeles, biatloniștii din Moldova se antrenează, în mare parte, în Europa?

Da, practic toate cantonamentele se organizează acolo. În Italia, Austria, Elveția, Slovenia și în alte țări. Multe lucruri țin de logistică, de aceea alegem locurile care sunt cât mai confortabile pentru sportivii noștri. La sfârșitul sezonului, sportivii își mențin, parțial, forma fizică în Moldova. Dar pentru o pregătire mai calitativă, avem nevoie, bineînțeles, de o bază sportivă, de infrastructură. Acum, există tehnologii de înzăpezire artificială, iar acest lucru ar rezolva problema cantonamentelor pentru sportivii noștri. Iar infrastructura aferentă – sălile de sport, benzile de alergare, poligoanele de tragere și altele – ar oferi posibilitatea și pentru reprezentanții altor sporturi să se pregătească pentru competiții.

Ați mai menționat că una dintre sarcinile principale este formarea rezervelor sportive.

Așa și este, dar nu numai atât. Astăzi, mulți sportivi din Moldova ajung la un anumit nivel. Dar imediat ce își încheie cariera, apar dificultățile – există probleme privind angajarea lor. Deci, infrastructura sportivă de la noi nu este într-atât de dezvoltată încât toți cei care s-au dedicat sportului să se regăsească după ce își încheie cariera. De aceea îmi doresc să implementez modelul austriac. Acolo, sportivii care și-au încheiat cariera, au un loc de muncă garantat. Ei se realizează ca antrenori, șefi de secții, instructori, inclusiv pentru pregătirea personalului pentru Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Interne. Ei au o experiență unică, prețioasă și mi-aș dori foarte mult să o văd folosită în mod corespunzător. Sportivii de ieri pregătesc sportivii de mâine. Aceasta este continuitatea generațiilor. Asigurăm o mișcare progresivă și sistematizăm întregul sistem de pregătire a sportivilor.

Care vă sunt următoarele planuri în ce privește comunicarea cu demnitarii europeni din domeniul sportului?

Extinderea. Pentru perioada cea mai apropiată – aprilie-mai – am planificat o serie de întâlniri cu șefii federațiilor diferitelor sporturi de iarnă din Austria, sunt preconizate întâlniri la cel mai înalt nivel decizional. Acum nu pot să vă spun mai multe despre aceasta. La 25 aprilie, voi discuta cu conducerea Federației Internaționale de Sanie în oficiul organizației în orașul Berchtesgaden din Germania. Vreau să iau ce e mai bun din Europa și să fac același lucru în Moldova. Avem oameni minunați, entuziaști, avem tradiții sportive bogate, trebuie să le dezvoltăm. Visul meu este să văd Moldova o țară prosperă, care creează toate condițiile pentru ca tinerii să se dezvolte. Investim în viitorul nostru comun!

 

Sursa – https://noi.md/

Interviu cu Dmitri Torner, om de afaceri, expert și filantrop

Întrebare: Dmitri, recent aţi venit cu o serie de inițiative interesante care, sincer, m-au intrigat. De exemplu, ați ridicat problema necesității unei noi „ghilotine” – una dintre cele mai faimoase legi din istoria țării. De ce credeți că este necesară o nouă lege de acest tip?

Dmitri Torner: Esența „ghilotinei” la care a recurs Moldova în urmă cu aproape două decenii a fost extrem de simplă: ca urmare a mega-eforturilor la cel mai înalt nivel, a fost revizuit întregul cadru legislativ și de reglementare, au fost eliminate toate barierele și contradicțiile care împiedicau dezvoltarea afacerilor și a economiei naționale. Sunt ferm convins că a venit momentul unei noi „ghilotine” și îmi bazez opinia pe cel puțin trei considerente. În primul rând, au trecut aproape două decenii de la ghilotina anterioară. În acest timp, au avut loc multe evenimente, inclusiv introducerea de noi reguli. Astăzi, spre deosebire de situația de acum aproape douăzeci de ani, nu avem o idee generală clară despre care este cadrul de reglementare al activității antreprenoriale în Moldova. Avem doar o viziune fragmentară în diverse domenii. Orice agent economic serios poate judeca ceva doar din punctul de vedere al zonei in care îşi desfăşoară activitatea. Același lucru este valabil și pentru agențiile guvernamentale: fiecare dintre ele cunoaște situația doar în zona pe care o administrează. Acesta este motivul pentru care se sugerează o abordare similară cu cea avută în urmă cu aproape 20 de ani: o comisie de stat pentru reglementarea activității antreprenoriale ar trebui să efectueze o evaluare amplă a cadrului legislativ și de reglementare existent, iar întregul proces să se încheie cu propuneri concrete către parlament și guvern cu privire la acțiunile ulterioare necesare.

În al doilea rând, necesitatea adoptării unei noi legi a „ghilotinei” este subliniată de schimbările care au avut loc în ultimii ani și de perspectivele care vor apărea în viitorul apropiat. În al treilea rând, noua lege a „ghilotinei” ar fi relevantă și din punctul de vedere al procesului de integrare europeană, în care Republica Moldova este în prezent pe deplin implicată. Procesul de aducere a legislaţiei în conformitate cu standardele Uniunii Europene a început deja, dar este fragmentar. Noua lege a „ghilotinei” nu numai că ar schimba situația, dar în unele privințe ar fi chiar de natură avansată, ceea ce ar întări dinamica procesului de integrare europeană.

Întrebare: O altă inițiativă a dumneavoastră este amnistia capitalurilor. Unii experți consideră că este nevoie de un anumit curaj pentru a propune o astfel de inițiativă, deoarece există un risc mare de a deveni ţinta criticilor.

Dmitri Torner: Înțeleg perfect că mi-am asumat o misiune destul de riscantă: sunt prima persoană care, după o lungă pauză, ridică din nou un subiect atât de important ca amnistia capitalurilor. Este important de menționat în acest context că nu spun că Moldova are nevoie sau nu de o nouă amnistie capitală, dar în același timp consider că autoritățile ar trebui să o ia în calcul ca o posibilă soluție la situația destul de dificilă în care se află țara. Vedem eforturile autorităților de a acoperi deficitul bugetar uriaș și de a face faţă datoriei de stat. Și în timp ce căutăm căi alternative, de ce să nu luăm în considerare posibilitatea unei noi amnistii a capitalurilor. Cel puțin, merită să se facă o analiză profesionistă pe această temă și, dacă în prim plan vor ieşi mai multe aspecte pozitive decât negative, de ce să nu fie folosit și acest mecanism.

Înțeleg că istoria nu este în totalitate favorabilă unei noi posibile amnistii a capitalurilor. Republica Moldova a recurs de două ori la amnistia capitalurilor – în 2007 și în 2018, și de ambele ori a fost aspru criticată de opoziția de atunci, precum și de unii experți și parteneri de dezvoltare. Critica nu viza atât mecanismul, cât contextul specific care exista la acea vreme. Aceste critici și scandaluri au denaturat sensul și percepția amnistiei capitalurilor ca atare, iar consecințele se fac și astăzi resimțite: conceptul a fost „demonizat” la maximum, iar oricine îl menționează riscă să devină obiect de critici și acuzații.

Prin urmare, în cazul unei noi amnistii a capitalurilor, în primul rând, va fi necesar să se efectueze o analiză amănunțită a rezultatelor amnistiilor anterioare, precum și să se evalueze posibilele efecte ale noii amnistii. În al doilea rând, este necesar să se elaboreze o matrice de riscuri pentru a fi pregătiți să contracarăm posibilele consecințe negative. În al treilea rând, înainte de o posibilă nouă amnistie a capitalurilor, guvernul trebuie să se convingă că există un consens minim pe această temă atât la nivelul clasei politice, cât și în comunitatea de afaceri și în societate în ansamblu. În al patrulea rând, orice posibilă amnistie a capitalurilor ar trebui întreprinsă numai după o consultare largă cu partenerii de dezvoltare. În al cincilea rând, vor trebui identificate și alte măsuri conexe, deoarece astfel de amnistii nu sunt elemente izolate și trebuie abordate într-un mod mult mai cuprinzător. Dacă se vor lua în considerare toate aceste elemente importante, vom putea vorbi în termeni concret despre o nouă amnistie a capitalurilor care nu va presupune riscuri, ci, dimpotrivă, va aduce beneficii cetățenilor și țării în ansamblu.

Întrebare: Dmitri, recent aţi formulat tranşant şi în mod public o problemă: statul trebuie să decidă dacă este un jucător activ în activitatea economică sau un arbitru. Ce V-a determinat să faceţi acest pas?

Dmitri Torner: O simplă constatare a faptului că, după mai bine de trei decenii de independenţă, statul Republicii Moldova nu a decis încă cine vrea să fie: un jucător activ în activitatea economică sau un arbitru în procesele economice în derulare. Și aceasta este o mare problemă, pentru că până când statul nu își va defini clar locul și rolul în acest sens, nu se va putea de vorbit despre dezvoltarea reală a economiei și a țării în ansamblu.

Procesul pe scară largă de deetatizare, care a început aproape imediat după prăbușirea URSS, nu a fost finalizat până în prezent. Drept urmare, peste 100 de întreprinderi au rămas în proprietatea statului, dintre care unele au devenit o povară reală, fiind neprofitabile. Statul deține proprietăți într-o mare varietate de domenii economice – de la sanatorii și stațiuni de sănătate până la tipografii. În mod normal, doar întreprinderile strategice ar trebui să rămână de stat – de exemplu, Căile Ferate din Moldova sau compania de management al spațiului aerian – MOLDATSA. În rest, statul trebuie să se retragă de pe piețele care se pot dezvolta armonios în conformitate cu regulile economiei de piață și fără participarea statului. De ce ar trebui statul să participe activ la piața vinului, a metalelor sau a produselor de panificaţie? Atâta timp cât statul este prezent pe acestea și pe alte piețe, constatăm o concurență nesănătoasă (posibil chiar neloială), în care statul îşi favorizează operatorii economici proprii, împiedicându-i pe alţii să se dezvolte. Și în cele din urmă statul… doar pierde, căci dezvoltarea firească a mediului de afaceri ar asigura bugetului mai multe impozite și taxe.

Întrebare: Ce trebuie făcut la concret pentru a rezolva problema?

Dmitri Torner: Astăzi, este necesară o evaluare la scară largă a tuturor întreprinderilor de stat și a întreprinderilor cu capital de stat. De asemenea, este necesară o evaluare amplă a terenurilor aflate în proprietatea statului. Apropo, dacă în cazul întreprinderilor de stat sau al întreprinderilor cu cotă de stat se poate vorbi de o anumită claritate, atunci în cazul terenurilor de stat tabloul este departe de a fi clar. În urma acestei evaluări, vor trebui luate o serie de decizii importante: care întreprinderi vor rămâne în proprietatea statului (strategice); care vor fi privatizate (trebuie să fie pregătite corespunzător pentru un proces atât de complex și responsabil precum privatizarea); care vor fi transferate în concesiune (nu trebuie neglijate concesiunile, dacă avem întreprinderi pe care statul, din diverse motive, nu le poate gestiona în mod eficient, dar are nevoie de ele); care vor fi lichidate (de întreprinderile nerentabile şi care nu pot fi privatizate, trebuie de scăpat o dată şi pentru totdeauna). Da, desigur, acum nu este momentul cel mai potrivit pentru a atrage investitori care ar putea privatiza sau preia în concesiune anumite întreprinderi, dar asta nu înseamnă că procesul despre care am vorbit mai sus nu trebuie început. Lucrurile avansează încetul cu încetul și sunt sigur că în scurt timp vor apărea condiţiile necesare care ne vor permite să vorbim în termeni mai concreţi despre atragerea potențialilor investitori. Dar până atunci trebuie să ne facem temele.

Părerea mea personală este că nu vom putea vorbi despre o adevărată dezvoltare economică în Moldova până nu punem lucrurile în ordine în proprietatea care este administrată de stat, sau mai exact: întreprinderile de stat, întreprinderile cu capital de stat și terenurile proprietate a statului.

Întrebare: Sunteți și susținătorul unei alte idei interesante – că dezvoltarea țării este imposibilă fără o nouă reformă administrativ-teritorială. Pe ce se bazează această convingere a Dvs.?

Dmitri Torner: În Moldova practic nu există unități administrativ-teritoriale care să funcționeze pe principiul autogestiunii. Puținele excepții care există în acest sens nu schimbă nici imaginea de ansamblu și nici concluzia logică care ar trebui făcută: Moldova are nevoie de o autentică reformă administrativ-teritorială, care să se bazeze atât pe realitățile existente, cât și pe specificul unităților administrativ-teritoriale.

Ce trebuie luat în considerare în acest sens? În primul rând, consecințele distructive pe care criza demografică le-a avut și continuă să le aibă asupra teritoriilor. Din cauza acestei crize, avem un număr mare de localităţi care rămân doar pe hârtie sau în care locuiesc foarte puțini oameni. Ele nu au practic niciun potențial de a supraviețui, darămite de a se dezvolta. În al doilea rând, este necesar să se țină cont de capacitatea teritoriilor de autoguvernare pe termen scurt și mediu ca urmare a concentrării și valorificării potențialului existent. În al treilea rând, orice posibilă nouă reformă administrativ-teritorială trebuie să țină cont de nevoile sociale ale oamenilor și de infrastructura socială, care trebuie să fie suficientă, accesibilă și de înaltă calitate. În al patrulea rând, este necesar să se țină cont de asigurarea accesului cetățenilor la serviciile publice. În al cincilea rând, este necesar să se țină cont de potențialul actualei administrații publice locale încă de la început, întrucât reforma administrației publice locale va trebui realizată în paralel cu reforma administrativ-teritorială.

Este evident că Moldova nu se va putea dezvolta decât dacă va efectua o astfel de reformă.

Întrebare: Dmitri, ideile Dvs. sunt foarte interesante și originale, dar fiţi de acord că implică abordări radicale. Este Moldova pregătită pentru ele?

Dmitri Torner: Întrebarea trebuie pusă altfel – fără reforme radicale, Moldova nu are nicio șansă la un viitor decent. Când vom înţelege acest lucru și vom lua măsurile ce se impun, vor apărea premise reale pentru dezvoltarea țării.

Interviu realizat de Boris Harea

 

Sursa – https://telex.md/